Mihaela

Extremismul francez ŞOC

2011-03-07T16:27:00.005+02:00

RFI prin jurnalistul Matei Vişniec prezintă analiza unui sondaj francez. Sondajul o clasează pe extremista Marine Le Pen, ca fiind favorita francezilor la prezidenţiale...Mai multe detalii găsiţi aici
Cred că, chiar dacă vorbim de Franţa sau România, de ce nu, crizele economice, în special, aduc în prim-plan avatarurile persoanelor extremiste şi politicile acestora care se reinventează, sau se adaptează la contextul de moment.

Foto: Google

INSTITUTUL DE STUDII POPULARE

2011-02-25T18:07:00.002+02:00

Foarte multe aspecte legate de nuanţe politice ale prezentului găsiţi aici. Recomand postarea TRU Emil Boc 2011.

carte

2010-11-16T12:54:00.002+02:00

Am cumparat in urma cu un an, "Convorbiri cu Regele Mihai I" dar nu am apucat sa citesc cartea. Pe carte este inscris un autograf de la insusi Majestatea Sa :)
Aseara am lecturat primele pagini, am luat microbul si abia astept sa las scrisul pe blog...ca sa pot citi cartea.

capitalism

2010-11-02T21:59:00.002+02:00

fara comentarii

Dreptatea din ceruri…

2010-11-02T21:37:00.002+02:00

Aud la radio o ştire, în mod automat dau mai tare aparatul. La unul dintre posturile naţionale pe care le ascult, crainica anunţa moartea lui Mihai Chiţac. Cumva, parcă ţinînd de o tragedie greacă, fostul general moare cu doar trei zile înainte de a fi împlinit vârsta de 82 de ani.

Revoluţia m-a prins la o vârstă mult prea fragedă pentru a înţelege, la acel moment, ce se întâmplă în jurul meu. Peste ani destinul m-a îndreptat spre studiul istoriei, o experienţă care a durat mai bine de şase ani, şi în care preocuparea mea a fost legată doar de acest domeniu.

Revenind la Mihai Chiţac, avem acumulate, ca şi în cazul lui Victor Stănculescu, un alt general al revoluţiei, o sinteză de fapte şi verdicte. Verdictele, în cazul lui Chiţac, sunt pe măsura unor fapte considerate atât din punct de vedere moral cât şi legal reprobabile.

Momentul de la Timişoara din timpul Revoluţiei, în care generalul Chiţac alături de alţi generali, inclusiv Stănculescu, au fost trimişi de Ceauşescu să reprime evenimentele de-acolo, este punctul culminant al destinului ce va urma pentru Mihai Chiţac. În urma deciziilor şi acţiunilor, contestate ulterior ale acestuia, a urmat o degradare militară până la gradul de soldat şi o condamnare de 15 ani.

Procesele şi recursurile fostului general au durat ani şi ani. Se aştepta, mai ales, din partea victimelor dreptatea. La vârsta de 80 de ani, Chiţac ajunge să calce pragul închisorii, dar între timp trecuseră două decenii de la Revoluţie.

În mod evident, nu mai era personajul de pe vremuri. Timpul trecuse, iar vârsta înaintată adusese pentru fostul comandant al Trupelor Chimice chinurile unor boli cronice.

”Vălul de ceaţă” din jurul dosarului Revoluţiei, necunoaşterea adevăraţilor responsabili ai masacrului din decembrie ’89, condamnările unor prezumtivi călăi care devin posibile victime, face ca, la final, să crezi că dreptatea se află, undeva, în ceruri.

ziua regelui

2010-10-25T20:09:00.007+03:00

Astăzi, este ziua Regelui Mihai I. Împlineşte 89 de ani. Îi doresc Majestăţii Sale multă sănătate, pentru că, bănuiesc, la o asemenea vârstă nu îţi mai doreşti altceva.
Una dintre cele mai emoţionante zile din viaţa mea :), a fost cea în care l-am cunoscut, în sfârşit, pe Rege. Era 17 decembrie 2010, la Săvârşin. O amintire de neuitat pentru mine.
Postarea conţine poze pe care le găsesc mai speciale.

să mai şi râdem

2010-10-18T20:46:00.002+03:00

Ospatar, poti sa-mi prajesti mai bine puiul? Imi mananca toata salata!

**********

Dragul meu, in curand vom fi trei...
- Asta e o veste buna! raspunse el sarutand-o
- Mama a obtinut divortul si va veni sa locuiasca cu noi...

**********

Doamnelor si domnilor, avionul nostru se va prabusi in ocean si in jur e
plin de rechini. Luati de sub scaune vestele de salvare si cutiuta cu crema...
Este ca sa va ungeti pe corp, impotriva rechinilor.
- Si nu ne mai mananca?
- Ba da, dar cu scarba!

**********

Definitia fidelitatii : lipsa ocaziilor favorabile.

Bunicul il intreaba pe nepotel:
- Cum il cheama pe neamtul ala mic care imi tot ascunde lucrurile?
- Alzheimer, bunicule!

Cele trei mari dorinte ale barbatului:
1.sa fie asa frumos cum crede maica-sa ca e!
2.sa fie asa bogat cum crede fiu-su ca e!
3.sa aiba atatea femei cat suspecteaza nevasta-sa ca are!

Aveti schiuri si bocanci de schiuri marimea 56?
- Ce marime?
- 56.
- Dar pentru ce va mai trebuie schiuri?

Maria il striga pe Ion:
- Ioane, hai in casa, ca ploua!
- Lasa, stau afara, ca ploua si aici!

**********

Un fotbalist la preot:
- Parinte, in Rai se joaca fotbal?
- Trebuie sa ma documentez, vino maine!
A doua zi:
- Parinte, ai raspunsul?
- Da, fiule. Am o veste buna si una rea.
Cea buna: Da, se joaca fotbal.
- Si cea rea?
- Joi ai meci!

editura Cumanitas :)

2010-08-17T20:58:00.003+03:00

via Patrasconiu

gratitudine

2010-06-29T16:03:00.003+03:00

...pentru toti cei care, ieri, mi-au transmis felicitari cu ocazia aniversarii zilei de nastere. si multumesc, oricum, tuturor celor care poate au uitat, dar au un gand bun pentru mine :))

mulţumesc

2010-06-22T19:45:00.002+03:00

(autor necunoscut)

Mulţumesc că: ….

1. plătesc taxe, pentru că înseamnă că am de lucru.

2. hainele cu care sunt îmbrăcat mă cam strâng, pentru că înseamnă că am de mâncare

3. am o umbră ce mă urmăreşte când lucrez, pentru că înseamnă că mă bucur de soare

4. trebuie să tai iarba, să curăţ pereţii şi să curăţ jgheaburile, pentru că înseamnă că am o casă

5. de locul de parcare la capătul îndepărtat al garajului, pentru că înseamnă că pot să umblu

6. de factura scumpă a încălzirii, pentru că înseamnă că am căldură

7. de toate plângerile împotriva guvernului pentru că înseamnă că am libertate de exprimare

8. că mă trezeşte deşteptătorul dimineaţa, pentru că înseamnă că sunt viu

sesizare

2010-06-21T22:57:00.004+03:00

Azi, am sesizat mirosul florilor de tei. Nici nu ştiu dacă au înflorit de mult timp. Mi-am dat seama, că îmi era dor de mirosul acesta. Cel puţin asupra mea, efectul acestuia este liniştitor...garantat :)
PS: dedic această postare unei persoane care a căutat odată un "salcotei" :))

o nouă "faţă"

2010-06-21T22:54:00.002+03:00

schimbare la faţă , de fapt, a culorilor pt blog. imi place:)) doar că îmi trebuie câtva timp până mă acomodez :))

1 MAI - filosofii de viaţă

2010-05-02T22:59:00.004+03:00

De 1 Mai, americanii muncesc.
De 1 Mai, vest- europenii fac proteste în stradă.
De 1 Mai, românii merg la grătare.
Haideţi, atunci, să ne întrebăm, la modul ironic, în continuare, de ce noi suntem unde suntem, iar alţii sunt unde sunt.
Unii au simţul muncii, alţii au simţul protestului, noi avem "(ne)simţirea" nimicului.

Cu stimă...

nu-s parale

2010-04-14T19:41:00.001+03:00

Tanase Constantin- GENIAL si REAL

"am o relaţie zbuciumată cu românia"

2010-04-08T23:13:00.005+03:00

De foarte mult timp nu am mai scris pe blog. Motivele? Of, asta nu-mi cereţi! Astăzi, gata, la treabă.
Mă gândeam despre ce să scriu? Să scriu frivolităţi nu-mi prea vine :) să scriu despre actualitatea politică, economică sau socială chiar nu vreau :D
Scanam presa de zilele trecute, şi găsesc un interviu acordat pentru EVZ de către Marie Rose Mociorniţă.
Dacă este femeie pe care să o admir acum, Marie Rose Mociorniţă este!
Ce-mi place la dânsa? Fineţea, bunul-gust, bunul-simţ, clasa, rafinamentul, inteligenţa, ambiţia şi curajul.
Ce păcat că nu găsim parfumul de-altădată...

UNIVERS

2010-03-19T22:11:00.001+02:00

Pe undeva prin U-N-I-V-E-R-S!

evadez

2010-03-05T23:44:00.004+02:00

haideţi puţin la Paris. Cu Yves Montand şi Edith Piaf

îmi place

2010-03-02T22:38:00.002+02:00

Dacia DUSTER. Wooow, poate o să apuc să şofez aşa ceva vreodată :D. Chiar îmi doresc!

mărţişor

2010-03-01T11:11:00.002+02:00

Un mărţişor de 1 Martie- forţăm primăvara să se ivească de după colţ :)
Gânduri bune tuturor.
Mihaela

la birou, pe vremuri...

2010-02-28T22:37:00.005+02:00

ion iliescu la congresul psd

2010-02-22T21:48:00.005+02:00

Mottto:

Culmea Congresului PSD: să candideze Geoană şi să iasă Preşedinte tot Traian Băsescu

Pe scurt:
Ion Iliescu a fost sâmbătă la Congresul PSD cel mai lucid politician roşu. Majoritatea analiştilor şi jurnaliştilor au recunoscut acest lucru.
Şi, în mod cert, cel mai câştigat!!
A decontat toate cele îngiţite în politică de-a lungul timpului, a creat culoarul câştigător pentru Ponta, a conturat linile viitoare de acţiune (depăşirea fazei de manelizare, de vanghelizare şi de baronizare etc.) a partidului.
Văzându-i energia, retorica, coerenţa şi entuziasmul, la cei 80 de ani, Iliescu ar putea încă vreo 20 să facă politică. Ceea ce e dramatic pentru PSD şi garnitura "tinerilor" de 60 de ani- adică tocmai generaţia Năstase. Astfel că, ce să mai zicem de nenea Ponta la cei 38 de anişori ai lui. ...Ponta care, de fapt, e o Po(a)ntă, dar în fine, nu dăm sugestii adversarilor :D. Nimic nou pentru PSD!
În rest, să le fie de bine psd-iştilor, dorindu-le opoziţie cât mai îndelungată :D:)

Ps1: forţa surprinsă sâmbătăt la Iliescu arată slăbiciunea PSD.
Ps2: indiferent de păreri, opţiuni şi preferinţe, o regulă de aur în politică pentru a fi pragmatic este aceea de a recunoaşte calităţile adversarului. Ion Iliescu este, incontestabil, un om politic vexat.

râdeţi...sau plângeţi, după cum vă vine

2010-02-20T15:15:00.005+02:00

LEGEA MINISTERELOR

În orice minister exista un grupsor de oameni care muncesc, dar ei nu pot fi gasiti decât foarte greu.

LEGEA LUI PAUL VALÉRY

"Politica este arta de a-i împiedica pe oameni sa se amestece în treburile care-i privesc."
PRINCIPIUL MINISTRILOR DE FINANTE

Regula e ca impozitul trebuie sa fie mai mic decât salariul.

Dar viaţa ne obligă la concesii.

LEGEA FONDULUI FUNCIAR
Pamântul e ca lumina: se distribuie, dar nu se împarte.

LEGEA CASELOR NATIONALIZATE.

Cui are, nu i se va lua. Cui n-are, nu i se va da.

ALTERNATIVA FATALISTA

Ori cu totii sa muriti, ori cu totii sa scapam!

IPOTEZA FUNAR

Maghiarul fiind un român stricat, noi trebuie sa-l reparam.

DISTRIBUIRIEA SPATIULUI

a) Este loc sub soare pentru toata lumea.

b) Inutil, pentru ca toata lumea vrea la umbra.

LEGEA CIOCOIRII

Un cap ridicat la putere devine patrat.

AXIOMA CIOLANULUI

Un cetatean ridicat de tovarasi devine domn.

AXIOMA LIBERALA.

Tot ce e de stat – sta.

LEGEA PRIVATIZĂRII

Daca din ceva scoti ceva, te poate prinde; mai bine iei cu totul.

REGULA PARTIDELOR

Unde nu e cap, sunt multe aripi.

CONSTANTA LUI PRUTEANU

Toata lumea a tras:
armata – în unii,
securitatea – în altii,
justitia – de timp,
nomenclatura – foloase,
poporul – nadejde.
AXIOMA UDMR

Îi dai ungurului dreptul, el vrea si stângul.

TEOREMA NOSTALGICA

O dreapta nu poate sa fie paralela cu o stânga.

LEGEA PESIMISTA A TRANZITIEI

Drumul spre Mai Bine trece prin Mai Prost si se înfunda acolo.

LEGEA OPTIMISTA A TRANZITIEI

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Ramân cicatricele.

LEGEA CEA MAI OPTIMISTA A TRANZITIEI

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Ramân ei.

LEGEA ELECTORALA

Urna scapa turma.

STRAVECHEA REGULA A INFORMATORULUI

Torna, torna, fratre !

LEGEA SUPRAPUNERII

Vor fi ceea ce au fost, si mai mult decât atât. Ne vor da lectii. Si ne va place.

VECHEA LEGE PARLAMENTAR-GUVERNAMENTALA A LICHIDELOR, FLUIDELOR, VÂSCOASELOR SI LIPICIOASELOR
Daca nu curge, pica. Cât curge, nu pică.

VARIANTA FOLCLORICA ( PARDON! )

În legatura cu coruptia, multor factori de decizie li se corupe în 14.

LEGEA CIRCULATIEI

Drumul cel mai scurt între doua gropi trece întotdeauna printr-o groapa.

CONSTANTA PUTERII sau PRINCIPIUL TITIREZULUI

Ca sa ramâi în picioare, trebuie să fii învârtit.

PRINCIPIUL FANUTIAN ATARAXIC

"Munca îl înnobileaza pe om, dar lenea n-a omorât pe nimeni.."
PROPORTIONALITATEA NOSTALGICA

Înainte era bine.. Înapoi era si mai bine.

OBSERVATIA OPOZITIEI LA LEGEA GRAVITATIEI

“Toate lucrurile cad în jos” – dar, din pacate, nu se precizeaza CÂND.

AXIOMA BEZNELOR

Viteza întunericului este riguros egala cu cea a luminii, când nu e chiar mai mare.

Banc de criză
Ce gândesc un optimist şi un pesimist despre criză:

Optimistul: Vai, vom ajunge cu toţii să cerşim!
Pesimistul: De la cine?

Via e-mail

Paul & Fritz Kalkbrenner - "Sky And Sand"

2010-02-15T21:43:00.001+02:00

cum văd eu lupta din PSD

2010-02-15T21:35:00.003+02:00

cam aşa :) o luptă dură

emisiune radio

2010-02-11T13:10:00.005+02:00

Puteţi asculta aici o emisiune radio (Şueta de la ora 5) în care invitat este senatorul PD-L de Hunedoara (colegiul Orăştie- Brad), Dorin Păran.
Fără filozofie, senatorul democrat-liberal dezbate, la Radio Color Orăştie, unele dintre problemele de actualitate pe care le au cetăţenii din colegiu şi nu numai.
Audiţie bună.

20 de răspunsuri

2010-02-04T20:29:00.005+02:00

Tocmai când "dinamica" avea de suferit pe blogul meu (din motive care şi pe mine mă depăşesc), primesc o leapşă prinsă într-o postare sub formă de ciorbă. Pătrunjelul Verde îmi aruncă provocarea de a spune 10 de lucruri de care îmi este frică şi alte 10 care au efect invers.
Menţiunea Pătrunjelului este că trebuie să fiu sinceră!. .... o să fiu.... e prea frig afară ca să mint :D.
Aşadar:
Imi este frică:
1. că trebuie să scriu de ceea ce îmi este frică. adică, ce, sunt la psiholog acum?
2. de înălţime
3. de proştii care se cred deştepţi
4. de profesorul de matematică din şcoala generală (şi acum, da, şi acum) :)
5. să folosesc aparate electrice- electronice- electrocasnice în momentul în care le cumpăr, de teamă să nu le stric
6. îmi este frică să nu iau viruşi pe calculator (deşi am luat o grămadă :D)
7. mi-e frică de şerpi (poate se pune că mi-e scârbă şi de şoareci, ca să nu trebuiască să-mi enumăr aici toate vulnerabilităţile :)))
8. vorba Pătrunjelului, mi-e frică că o să mi se audă gândurile
9. mi-e frică de canalele de pe străzi
10. mi-e frică de Dzeu (chiar pe primul loc se situează frica asta)

Nu imi este frica:
1- 10. NU mie frică de nimic, cu excepţia fricilor enumerate mai sus :D

tată pentru fiica ta

2010-01-25T19:37:00.004+02:00

Dezamăgită că republicanul Scott Brown a câştigat în urmă cu şase zile statul Massachusetts pentru Senat (postul fusese, până la deces, al lui Ted Kennedy aproape 50 de ani) m-am decis să mă "depărtez" de politica americană.
Nici una, nici alta, în navigarea pe net, am găsit o melodie (pe care o dedic tatălui meu) foarte amuzantă şi o carte (cartea nu e cu dedicaţie pentru tata, el a fost şi este un tată "de comitet") :))) în acelaşi "ton".

Uimitor!!! Se întâmplă la Senat

2010-01-21T21:28:00.003+02:00

este vorba de cel american.
Un senator, Robert Byrd, deplânge, în mod sincer, dispariţia unui coleg şi prieten, anume, senatorul Ted Kennedy, în plen.
Filmuleţul acesta m-a făcut să îmi dau seama că, probabil, şi lacrimile fac parte din maturitatea politică a unui popor şi a unor politicieni.
Eu cred că este emoţionant momentul...

PS: Ted Kennedy, a decedat în luna august a anului trecut. În urmă cu două zile am găsit filmuleţul pe net.

ard în flăcări violete

2010-01-20T13:33:00.003+02:00

1. Fabulaţie
Simt cum, atunci când merg în unele locuri sunt secătuită de energie. Pur şi simplu mintea şi corpul nu mă mai ascultă.
În mod normal nu port aproape niciodată culoarea violet. Nu-mi place! Ăsta să fie motivul pentru care sunt "secătuită"?
Am unele contradicţii, discuţii etc. cu duşmani. Vă pot mărturisi că violetul este purtat de adversari... asta ca să vă daţi seama ce greu poate să îmi fie uneori:) şi totuşi rezist!:)
2. Realitate
De la discuţia pornită imediat după alegeri de dl. Hrbenciuc, şi până la faptul că dl-ui C. Antonescu i se "alambica" limba în gură pe perioada campaniei electorale, trecând, evident, prin mărturisirile stupefiante ale familiei Geoană, EU m-am săturat de povestea cu: Flacăra Violet, cu parapsihologul lui Băsescu şi de cea cu "sugerea" energiei adversarilor pre;edintelui din campanie.
Mă amuză în acceaşi măsură în care mă şi enervează poveştile acestea.
Preluarea poveştii "Flacăra" la emisiuni de divertisment merge, însă ca leit-motiv al dezbaterilor politice din cadrul televiziunilor de ştiri este p-a-t-e-t-i-c!
Nimic nu mă mai miră după ceea ce am văzut în campanie, doar că simt încă zbaterea neapărată în a face din ţânţar, armăsar şi de a induce publicului o anumită percepţie bazată exclusiv pe speculaţii, care, desigur, au o singură direcţie.
În viaţă, în general, e greu să pierzi orice competiţie, sunt unii, însă, care atunci când pierd nici nu îşi asumă eşecul, încercând doar manevre de învinovăţire a flăcărilor, zeilor, zmeilor, vrăjilor, incantaţilor etc.
Oare, putem mai jos?... Mă întreb şi eu...
Mesajul ar fi: reveniţi-vă, în fire, dragi, obsedaţi de esoterism, ocultismul vegehează asupra voastră :)

educaţi nu instruiţi

2010-01-09T13:58:00.000+02:00

Faza I: Trecutul
Aseară am urmărit un film mai mult decât emoţinant-, "Drumul spre paradis", un film despre simfonia curajului, cum este caracterizat de cineaşti.
După ce cad în mâinile japonezilor, un grup de femei, reuşesc să supravieţuiască în lagărele de concentrare prin crearea unui cor.
Aflate în situaţii critice, muzica le uneşte pe aceste femei şi le face să spere că vor reuşi să scape din infernul războiului. Ideea e că nicio altă ocupaţie nu le putea face să treacă mai uşor peste situaţia în care se aflu decât muzica. Prin muzică erau egale, erau puternice...
Faza II: Prezentul
În aceste zile iarăşi se vorbeşte despre reforma în eduaţie. "Vrem să fie", "putem să facem," "ne dorim", "încercă" etc. acestea sunt atributele pentru reformă.
"Vrem să ne instruim copiii" -sună bine- dar de ce nu vrem să ne educăm copiii? Instrucţie se face şi în armată, educţie însă se face doar în familie şi la şcoală. Făcând o extrapolare a subiectului, dacă ar fi să mă gândesc că femeile din "Drumul spre paradis" erau instruite, s-ar fi apucat de făcut integrale şi derivări matematice, dar din fericire erau femei educate şi s-au apucat să facă un cor al speranţei.
Când am fost în şcoală materile erau, uneori, precum o mâncare grea la stomac. Am fost la profil real în liceu (chimie-biologie) nu făceam muzică, deci ipotetic, dacă ar fi fost să fiu precum femeile din filmul de care vă povestesc, eu probabil aşi fi făcut în minte reacţii chimice s-au mă gândeam la aparatul digestiv al păsărilor :D.
Faza III: Viitorul
Concluzia spre care mă îndrept, este legată de faptul că orice s-ar întâmpla parcă materiile umaniste nu trebuie renegate şi date la coşul de gunoi. Literatura, oratoria, dicţia, istoria, geografia, muzica, arta ar trebui să fie mai în centrul atenţiei. Sigur că, nu exclud materile din trunchiul real, însă o combinaţie real-uman mi se pare ideală.
În acest moment, mi se pare că şcoala formează oameni cu foarte puţine abilităţi intelectual-sufleteşti dar îl încarcă cu multe informaţii inutile.

ultima descoperire

2010-01-05T21:29:00.000+02:00

muzicală :)

REGELE

2010-01-04T15:42:00.008+02:00

LA MULŢI ANI, dragi cititori de MIHAELA :)!!!

Prima postare pe blog în 2010, dar o să scriu despre lucruri din 2009:))
Pe scurt, în preajma Crăciunului am vizitat Familia Regală la Săvârşin, fiind invitaţi la un colind (un grup). Cred că, întâlnirea cu Regele a fost una dintre cele mai puternice emoţii ale anului trecut:))
Când m-am trezit faţă în faţă cu Majestăţile Lor, nu mai ştiam nici cum mă cheamă:D
De ce atâtea emoţii? Pentru că, personal, am respect pentru ceea ce a însemnat în istoria acestui popor perioada monarhică şi Familia Regală şi pentru că cel mai mare român, din punctul meu de vedere, este un neamţ. Pe de altă parte , ca un licenţiat în istorie, am citit atât de mult despre personalităţi ca Regele Mihai I, încât, când l-am avut în faţă mi s-a părut că... nu e adevărat!!
La castelul de la Săvârşin, am dat peste un Rege şi o Regină mult mai dinamici decât la tv, foarte simpatici, cu un aer jovial şi chiar glumeţ.
Orice s-ar spune, modestia şi buna-creştere sunt depistabile de la distanţă şi peste veacuri.
PS: îi mulţumesc bunicii mele pentru toate poveştile copilăriei, care aveau ca personaj un rege tânăr şi frumos numit Mihai :)) (bunica-mea a fost mai tare la vremea ei decât Wikipedia :)))

sărbători fericite

2009-12-23T22:07:00.003+02:00

şi la mulţi ani!
Numai bine!!!
PS: va las niste colinde pe care de vreo două săptămâni le ascult fest :)
PS 1: deşi în ultimul timp am cam abandonant scrisul pe blog (motive de timp, lene, sictireală uneori), mi-am dat seama că îmi lipseşte, totuşi, activitatea aceasta aşa că, promit o revenire în forţă:)))

mesaj de la presedinte

2009-12-15T09:10:00.004+02:00

Români, vă mulţumesc!

Unii mi-aţi dat încredere, alţii mi-aţi dat o lecţie.
Pentru toţi voi fi un preşedinte mai bun!

Voi sunteţi cei care m-aţi votat, cei care l-aţi votat pe Mircea Geoană sau cei care nu aţi ieşit la vot. De la toţi am învăţat câte ceva. Unii mi-aţi dat încredere şi speranţă pentru a continua reformele pe care le-am început, alţii mi-aţi dat o lecţie pentru greşelile pe care le-am făcut. Voi face tot ce-mi stă în putere să mă ridic la înălţimea aşteptărilor voastre şi să fiu Preşedintele de care România are nevoie.

Avem mult de lucru. Însă împreună vom reuşi.

preluare: www.basescu.ro

faţa galbenă

2009-12-11T22:30:00.002+02:00

De fooooarte mult timp nu am mai râs cu lacrimi, dar cand am vazut filmuleţul ăsta...pur şi simplu nu te mai poţi opri :))))))

copilaşii înţeleg "frauda" electorală

2009-12-11T18:03:00.001+02:00

între a clama şi a te calma

2009-12-08T22:41:00.004+02:00

- o dedicaţie pentru cei care au luptat până la sfârşit-

Queen-We are The Champions
Băsescu a câştigat alegerile prezidenţiale, Geoană clamează "frauda". Nu este uşor să pierzi o bătălie în care ai avut de partea ta TOTUL!!
Nu înţeleg, cum poţi să ţopăi din răsputeri când te vezi preşedinte dat de televiziuni, dar nu poţi accepta rezultatele date de Biroul Electoral Central?! O fi din cauză că eşti prostănac, rău de tot?
Un lucru e foarte clar. Dacă PSD reclamă frauda din secţiile de votare, de ce au semnat reprezentanţii lor procesele verbale? De ce, nu există sesizări din ziua scrutinului, nu poveşti la "3 zile după Scripturi"? Apoi, de ce nu reclamă şi PNL frudarea?
Pe urmă, de unde ştie Dan Nica şi Dragnea cu cine au votat cetăţenii, că tot vin cu fel de fel de aberaţii? Apropo, de Nica. El este cel care, ministru de Interne fiind, a refuzat softul cu evidenţa clară a alegătorilor, deci, vorba lui Videanu: "Hoţul strigă hoţii"!.
Nu o mai lungesc, PSD-ul seamănă acum la discurs cu PRM-ul. Jalnic! Am văzut în presă că Ion Iliescu şi Vasile Puşcaş, le-au transmis colegilor de partid mesajul că devin patetici cu demersul către CCR. Dar unde nu-i minte, nici Dzeu nu cere.
În rest, Băsescu e preşedinte, guvern se va face probabil cu liberalii, nu veţi mai auzi de Geoană şi Ludovic Orban (cât despre Crin, văd prin declaraţiile sale o "reorientare") şi în rest sănătate să avem. Bine că am trecut şi peste asta!

o scrisoare deschisă către România şi o scrisoare deschisă către liberali

2009-12-06T00:32:00.002+02:00

Scrisoare deschisa din partea unui grup de tineri romani care studiaza in strainatate

Draga Romania,

Nu ne scriem foarte des. Ne vizitam la rastimpuri, dar nu ne mai intelegem de foarte mult timp. Iti scriem acum pentru ca mai mult ca in alte dati trebuie sa deschizi ochii. De ceva timp primim intrebari pe strada, la ore, de la cunoscuti : « De ce la 20 de ani de la revolutie mai votezi comunistii ?» Ne este greu sa raspundem pentru ca ne este greu sa ne uitam inapoi. Privelistea este mult prea trista si, de multe ori, de neinteles.

Am plecat, cu mai mult sau mai putin timp in urma, cu speranta de mai bine. Lucurile pareau sa fi intrat pe un fagas normal, parea ca, incet dar sigur, ceva avea sa se intample. Povesteam cu mandrie colegilor mai europeni decat noi cum Romania incepe sa devina ceea ce ne-am fi dorit cu totii sa devina : o tara puternica, cu cetateni informati si implicati. O tara de care eram mandri. O tara careia nu-i era teama sa lupte pentru idealuri, pentru principii, pentru viitor. Astazi, in schimb, dezamagirea ne-a cuprins pe toti. Ce blestem te bantuie, Romania, ca sa iti poti inca iubi calaii ? Calaii care mai intai te-au saracit ca sa te poata manipula mai usor. Calaii care, apoi, si-au dat seama ca nu e asa greu sa obtina ce-si doresc.

Cativa potentati au ajuns in posesia principalelor mijloace media. Cunoastem puterea lor pentru ca traim si noi intr-o societate dependenta de media. Numai ca in Romania lucrurile si-au pierdut de mult echilibrul. Televiziunile au ajuns doar mijloace de manipulare a deciziei politice. Televiziunile au creat imaginea unei dictaturi inchipuite ca sa acopere adevarata dictatura a parlamentului. Ieri, pe 1 decembrie, televiziunea nationala a uitat sa iti spuna La Multi Ani. A ales, in schimb, sa transmita intalnirea electorala a unui candidat. Tot ieri, bunul simt a fost injosit, cand principalele televiziuni de stiri au mintit in legatura cu contra-manifestatia timisorenilor.

Si, a propos de Timisoara, ieri ai fost umilita ca parca niciodata pana acum. Eroii Timisoarei si ai rezistentei anticomuniste au murit ieri a doua oara cand au fost folositi atat de cinic de chiar criminalul lor. Ai putea, poate, crede ca nu stim ce s-a intamplat. Ca suntem tineri, ca n-ar trebui sa vorbim asa usor despre trecut. Dar uiti, draga Romania, ca avem cu totii parinti. Bunici. Oameni care au fost acolo, de fata atunci cand oprimarea a devenit insuportabila. Oameni pe care i-am ascultat, infricosati, povestind despre durerile trecutului. Oameni care, in 1990, treceau granita in Bulgaria, ca sa ne cumpere lapte sau jucarii. Oameni pe care noi ii respectam, pentru ca ne-au dat tot ce aveau mai bun. Tu, insa, se pare ca nu-i mai respecti. Ti-ai pierdut oare, la 20 de ani, respectul fata de cei care ti-au (re)dat viata ?

N-am uitat, Romania, si nu putem uita ce-a fost. Nu putem uita povestile bunicilor, mai inspaimantatoare decat orice film horror, pentru simplul motiv ca s-au intamplat cu adevarat. Foamea. Frigul. Frica. Lipsurile. Mineriadele. Mai mult decat atat, nu putem uita ceea ce chiar noi am trait, in 2000-2004. Baronii locali. Jurnalistii anihilati. Spalarea de bani. Ouale domnului Nastase. Palmierii domnului Agathon. Decimarea fondului forestier. Lipsa oricaror investitii straine solide. Privatizarile pe un euro. Programul « cornul si laptele » sau, mai precis, « cornul mucegait si laptele acrit ». Ti-aduci aminte acum ?

Ce este insa poate cel mai dureros este eliminarea oricaror standarde in dezbaterea electorala. Filme trucate, acuzatii fictive sau nu, umplu ecranul telvizorului. A avea « fata de presedinte » devine mai important decat a avea forta de a fi presedinte. Stirea unei numiri romanesti in Comisia Europeana sau o dezbatere pe politica externa intre candidati sunt ingropate de « dezbateri » lipsite de candidati. E atat de simplu, Romania, sa-ti dai seama ca esti manipulata. E atat de simplu, si nu e prea tarziu. Deschide ochii si priveste in jur : cine sunt ce-i care-ti vor binele ? In 2004, ca un copil abuzat, ti-ai castigat dreptul la emancipare. Iar acum vrei sa te intorci ? La aceleasi probleme pe care le cunosti deja ? La aceleasi tristeti ? Sau mergi inainte, pe o cale nu neaparat usoara, dar corecta ? Gandeste-te bine.

Nu esti un stat de drept, Romania. Esti un stat nereformat in care magistratii isi permit sa intre in greva sfidandu-l si sfidandu-ne. Un stat in care parlamentul si oamenii politici sunt marile piedici in calea reformei. Un stat in care cei care incearca sa reformeze sunt acoperiti cu mocirla de cei care au creat problemele. Un stat care nu vrem sa fie al nostru si in care nu vrem sa ne crestem copiii. Dar avem inca incredere in tine. Duminica hotarasti daca iti imbratisezi sau nu calaii. Duminica hotarasti cat pret pui pe vietile celor care s-au sacrificat pentru tine. Duminica hotarasti daca ne intorci inca o data spatele sau nu. Duminica putem fi mandri sau dezamagiti. Tine doar de tine.

Cu multa dragoste,

Un grup de tineri romani care studiaza in strainatate (lista e deschisa – lasati un comment)

Bogdan Ivanel, Masterand in Studii Rusesti si Est Europene la Universitatea Oxford

Ermina Strutinschi, Masterand in Studii Rusesti si Est Europene la Universitatea Oxford

Rafaela Peteanu, Student la Stiinte Sociale si Umaniste la Universitatea Utrecht

Delia Nicolaescu, Masterand in Media Culture la Universitatea Maastricht

Adnana Cruceanu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Ioana Garlea, Masterand in Fizica Teoretica la Universitatea Utrecht

Tamara Baleanu, Masterand in Culture and Society la London School of Economics (LSE)

Flavia Grosan, Student la Electrical Engineering and Computer Science la Jacobs University Bremen

Lucian Mocanu, Student la Computer Science la Jacobs University Bremen

Stefan Rusu, Masterand in Marketing International si Management la BI Norwegian School of Management

Adelina Popescu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Alexandra Rusu, Studenta la Studii Economice la Universitatea Utrecht

Otilia Ciobanu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Iuliana Kanya, Studenta la Bute Medical School la University of St Andrews

Mihai Voica, Masterand in Inginerie Electrica la Jacobs University Bremen

Ioana-Delia Grigoriu, Student la Computer Systems Engineering with Business Management la Universitatea Birmingham

Silvana Enculescu, Masterand in International Journalism la Universitatea Leeds

Irina Teodora Gheorghe, Masterand in “Science in Operational Research” la School of Maths and Engineering a Universitatii din Edinburgh

Rimona Afana, Masterand in Studii de Conflict la Universitatea din Amsterdam

Carmen Manea, Student la Media & Cultural Studies with Global Politics la Canterbury Christ Church University

SCRISOARE CĂTRE LIBERALI

Dragi liberali,

Nu vă scriu în calitate de fost preşedinte al PNL, nici în cea de vicepreşedinte al PD-L şi, cu atât mai puţin, în cea de susţinător al lui Traian Băsescu.Vă scriu în calitatea unuia care, în ultimii 20 de ani, a încercat după puterile sale să susţină în scris, la catedră, în politică şi în dezbaterea publică din România valorile şi proiectele dreptei, în general, şi ale liberalismului de dreapta, în special. Vă scriu ca unul care a fost onorat să fie considerat o voce a liberalismului românesc chiar şi atunci când a fost contestat sau chiar exclus în repetate rânduri din cercurile de la vârful PNL. Vă scriu ca unul care îşi asumă eşecurile şi greşelile făcute, dar ale cărui bune intenţii şi devotament pentru cauza dreptei îi sunt recunoscute chiar şi de către adversari.

Vă scriu într-un moment pe care cu toţii îl recunoaştem ca fiind de cumpănă. Votul ce ne aşteaptă este unul istoric. Nu este un secret pentru nimeni că votul de duminică va decide cum va arăta România nu doar pentru câţiva ani, ci pentru o generaţie sau chiar mai multe.

Departe de mine gândul de a vă spune cum să votaţi. Opţiunea mea o cunoaşteţi – nu este un secretă. Cât timp dreapta are in cursa prezidenţială propriul candidat, în persoana lui Traian Băsescu, nu pot vota decât pentru acest candidat! Opţiunea dumneavoastră este o chestiune de conştiinţă. Iar eu, ca liberal, nu pot decât să mă înclin în faţa libertăţii de conştiinţă şi a libertăţii de opţiune.

Vă scriu pentru a vă reaminti două repere la care conştiinţa noastră se va raporta, vrând-nevrând, duminică.

Primul reper este o realitate istorică privind mişcarea de dreapta din România în ultimii 20 de ani. În aceste două decenii unicul mare adversar al liberalismului şi al dreptei româneşti a fost PSD. Indiferent sub ce formă politică s-au manifestat valorile dreptei şi ale liberalismului, PSD a încercat prin manipulare, negociere, subminare, şantaj, mită sau pură şi simplă agresiune să submineze forţele de dreapta, să le ţină divizate şi să le joace unele împotriva altora în folosul stângii.

Duminică, la vot, n-ar trebui să uităm asta. În mod normal nu ar trebui să alimentăm şi să potenţăm cu votul nostru această malefică forţă care a blocat şi a parazitat 20 de ani din dezvoltarea României contemporane. Este o decizie pe care o vom lua singuri, in oglinda conştiinţei noastre şi cu ochii spre viitor.

Al doilea reper este o realitate atât doctrinară, cât şi practică ce stă la baza întregii gândiri şi acţiuni politice liberale: separaţia şi contrabalansarea puterilor în stat, societate, economie, mass-media şi, evident, în ordinea constituţională. Actuala situaţie a sistemului politic românesc este imperfectă, dar tensiunile dintre Parlament şi Guvern, dintre partide, dintre Preşedinţie şi Parlament, dintre economie şi stat, dintre societatea civilă şi mass-media sunt totuşi semnul unui corp social viu în care diferite forţe se contrapun în căutarea unui echilibru. Este loc de mai bine, mult loc – dar faptul ca nu există o concentrare de putere în câteva centre sau în câteva mâini este premisa ce ne dă speranţa că putem progresa.

În faţa alegerilor de duminică există însă pericolul ca tot acest sistem şi toate aceste elemente să se concentreze în mâinile unui grup foarte restrâns, mult mai restrâns decât ne putem închipui. Sunt mulţi care doresc şi aplaudă această mişcare. Ca liberal nu pot decât să deplâng şi să privesc cu îngrijorare cum principiul fundamental al ordinii sociale liberale este pe cale să fie înlocuit cu un oligopol al puterii. Să fim conştienţi că dacă vom ajunge acolo, această situaţie va fi rezultatul deciziei noastre. Nu vom mai putea da vina pe tancurile altora sau pe comploturi subterane.

Întâmplarea face ca tocmai liberalii să fie cei care vor înclina balanţa duminică. În contextul creat de succesiunea evenimentelor politice din ultimul timp, electoratul liberal are în mână viitorul României. Este o responsabilitate istorică imensă. Căci indiferent de rezultat, acest electorat liberal este cel care va răspunde în faţa istoriei pentru rezultatul de duminică.

Vom oferi economia, politica, societatea, mass-media din România unui cartel al potentaţilor? Vom oferi acestora controlul absolut asupra ţării, asupra resurselor şi populaţiei ei? Vom da putere absolută unui grup de oameni mai restrâns chiar decât CC al PCR? Care dintre cei doi candidaţi la funcţia supremă în stat s-a opus şi se poate opune cu adevărat acestor potentaţi?

De liberali depinde rezultatul final.

Rugămintea mea este ca fiecare dintre noi să ia decizia cu conştiinţa consecinţelor ce decurg din acest vot, lăsând la o parte resentimentele şi ura care sunt induse de un sistem de manipulare a opiniei publice in care s-au investit resurse financiare si mediatice fără precedent.

Speranţa mea este că, duminică în cabina de vot, Dumnezeu ne va lumina pe fiecare să luăm o decizie bună pentru România, pentru viitorul copiilor noştri şi pentru viitorul liberalismului astfel încât peste ani să nu ne fie ruşine de noi înşine.

În ce mă priveşte, nu vreau să las nicio urmă de ambiguitate: ca liberal care a fost martor de primă linie la tot ce a făcut stânga în România în ultimii 20 de ani, conştiinţa nu mă lasă sa votez cu candidatul stângii, cât timp dreapta are propriul candidat.

Valeriu Stoica,

Vicepreşedinte PD-L

lucruri cu adevărat importante

2009-11-28T17:07:00.001+02:00

un actor numit DINICĂ

2009-11-10T20:29:00.004+02:00

Actorul Gheorge Dinică va zâmbi veşnic. E într-o pauză puţin mai lungă, dar e cu noi.
Lume, lume trecătoare...
Fie-i ţărâna uşoară!

următorul preşedinte

2009-11-10T20:25:00.003+02:00

Cum se numeşte viitorul preşedinte al României aflaţi aici.

imn

2009-11-01T21:43:00.001+02:00

clasament

2009-11-01T00:17:00.003+02:00

1. F.C. Timişoara = 21 pct
2. CFR Cluj = 21 pct
3. Rapid Bucureşti = 19 pct
REZULTĂ CLASAMENTUL PERFECT :) DEŞI, RAPID AR PUTEA SĂ FIE PE PRIMUL LOC.

doliu pentru Părintele Teofil

2009-10-29T22:29:00.003+02:00

Am mai zis-o şi o repet: nu sunt o fire prea bisericoasă dar fiecare avem o latură religioasă. Eliade zicea că orice suflet pe lumea asta are o doză destul de mare de religiozitate. Doza variază de la om la om. Deci, nu sunt bisericoasă dar mă consider un om credincios, e o diferenţă...Nu asta e problema acum. Acum, e vorba despre altceva.
Tocmai mi-a spus cineva că în această dimineaţă a murit părintele Teofil Paraian. Veste cât se poate de tristă.
Ţineam la el şi am avut ocazia, şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta, să îl ascult pe părinte de vreo câteva ori la Alba Iulia. Ce să zic: multă credinţă, un suflet de om cumsecade, un veşnic zâmbet pe chip, umor fin dar şi autoritate-un preot atipic care avea o priză enormă la tineri.
Două lucruri mi-au rămas în minte despre dânsul: părul şi barba albe ca neaua (un alb impecabil) şi cureaua cu care se îngingea peste brâu (era un lucru care parcă îl făcea să pară luptător). Dacă ar fi să mi-l imaginez pe Dumnezeu, pe un înger bun sau chiar pe Moş Crăciun, cred că l-aş asemăna cu părintele Teofil. Iar el, nu cred să se supere, doar ar zâmbi...
A slujit la Sâmbăta de Sus, în judeţul Braşov- Mănăstirea Brâncoveanu şi era orb din naştere. Ţin minte că prima dată când am fost la o conferinţă de-a părintelui, mă tot întrebam de ce ţine capul plecat? Mi-a spus cineva: - E orb. Hm, păi...uimire. Mie nu-mi părea. De fapt, omul acesta nu a văzut în viaţa lui din punct de vedere medical, dar vedea sufletul-sufletele, putere incredibilă...
Ar mai fi de spus doar: Dumnezeu să-l odihnească în pace! A fost un om bun şi blând care de multe ori a încercat prin rugăciuni, conferinţe şi liturghii să ne mângâie viaţa. Şi a reuşit...

PS: Alte informaţii aici şi aici

in memoriam

2009-10-29T20:48:00.003+02:00

Au plecat dintre noi in anul 1992, în urma unui accident rutier- Ion Aldea Teodorovici si Doina Aldea Teodorovici.
O melodie...

amintiri

2009-10-29T18:24:00.002+02:00

Aici şi aici. Ce fel de amintiri? Fiecare să judece pentru sine, aşa e cel mai bine.
Supliment

vacanţă în Moldova

2009-10-29T17:55:00.006+02:00

Corul Madrigal - Partidul, Ceausescu, Romania
Mno, să ştiţi că m-a uimit Ion Iliescu la ce "brand" avea în poza asta. Ăsta se antrena, nu glumă, "rostogolindu-se" după cercurile tovarăşului ! Aici era în vacanţă în zona Moldovei cu tov. Nicu de Scorniceşti, iar în ultimii 20 de ani a dat sfaturi despre valoarea democraţiei.

cum arată politica?

2009-10-29T17:50:00.003+02:00

Politica făcută de unii arată ca în poza asta. Părerea mea...
PS: sper să nu vă fi creat coşmaruri :D

cum aş face eu educaţie

2009-10-26T22:35:00.008+02:00

Pregătirea mea de bază este cea de profesor. Prin urmare, mulţi prieteni, colegi şi cunoştinţe sunt cu această preocupare existenţială. Am discutat despre sistemul de învăţământ cu multă lume, şi mi-am dat seama că este un domeniu în care schimbările ori nu s-au făcut, ori s-au făcut prost. Dau exemplul manualului de Istorie din liceu. Am prins să văd vechile manuale, adevărate cărămizi, pline cu informaţii. Istoria românilor, care se făcea în clasa a XI-a şi a XII-a era excepţională (mă refer la cel din 1990-până la fumigenele numite manuale alternative- ale lui Marga). Acum, mă doare inima să mă uit la unele...
Manuale superficiale, programă şcolară ameţitoare, lipsa banilor, dezinteres (profesor-elevi-părinţi), schimbări survenite în mod aleator etc. şi multe altele, compun un tablou deloc idilic al învăţământului românesc.
În fine, nu vreau să fac aici apologie pentru că, nu sunt în măsură să dau verdicte, ci doar să fac nişte constatări de bun-simţ (că tot e în vogă termenul).
Ideea e că personal aş face educaţie conform fotografiei alăturate. De la ministru şi până la ultimul şcoler. Ştiu, vi se pare o măsură n-e la locul ei, dar luaţi-o metaforic.

PS: Domnul Daniel Funeriu chiar mi se pare o speranţă pentru educaţie. Dacă treceţi un ochi pe cv-ul dânsului, pe bune, cel puţin o să ziceţi, wow! Aa, şi încă ceva, el e tipul care a fugit la 17 ani, dacă nu mă înşel, din ţară ca să poată studia în străinătate. E o mare speranţă! Sper, să nu fie sufocată...

sunt în pas cu moda

2009-10-26T22:23:00.002+02:00

Sunt la modă zilele acestea diverse teste politice. Unul dintre ele, busola politică. Testul, culmea culmilor, deşi "legat" de minţi naţional-liberale, dă răspunsuri corecte (a se vedea graficul) :D!
Compatibilitate politică maximă: Traian Băsescu
Compatibilitate politică minimă: Gigi Becali

PS: M-a surprins faptul că am o aşa mică compatibilitate politică cu Crin Antonescu, şi o apropiere nefirească de Mircea Geoană...hm ?!?

oglinda şi dealul

2009-10-26T22:18:00.003+02:00

Foarte scurtă explicaţie, de mijloc: două poze care îmi plac.

revenire

2009-10-26T21:56:00.004+02:00

În ultimele cinci zile nu am mai prins timp să postez nimic pe blog. Cauza, viaţa reală a subjugat-o complet pe cea virtuală. Dar, pauza tocmai a luat sfârşit :)
Culmea, lumea virtuală nu s-a schimbat cu nimic în lipsa mea. ..
Aceleaşi atacuri politice integrate în peisajul campaniei electorale. Nimic substanţial! Realitatea manipulează soft, în continuare. Antena 3 nici măcar nu încearcă să mai păstreze aparenţa echidistanţei şi a echilibrului jurnalistic. În limbaj popular-ardelenesc, chestia asta se numeşte "lături".
Dacă televiziunile de ştiri atât pot, asta este! În schimb, ziarele sunt mult mai aranjate cromatic din punct de vedere electoral. Adevărul, Gândul, Evenimentul Zilei şi, hai să zicem, Cotidianul, reuşesc să cuprindă toate simpatiile şi antipatiile electorale ale momentului.
Mi s-au adunat destul de multe subiecte pentru blog, aşa că, deja trec la o nouă postare :)

PS: Pentru oricine nu cunoaşte termenul "lături" îi pun la dispoziţie un cuvânt ajutător: porc...cu varianta pig sau "râmător".

necenzurat

2009-10-21T22:08:00.004+03:00

Parazitzii - Mari Romani
Sper că nimeni nu mai are îndoieli de "sănătatea mentală limitată" a personajelor din clipul ăsta (şi ăştia doi candidează la funcţia de preşedinte). Sper ca la emisiunile tv ce vor urma în campanie, moderatorii să aibă la îndemână câteva ingrediente absolut necesare (pentru a se feri de aceşti posedaţi mai uşor): apă sfinţită, tămâie, preot şi un bici!
Urmăriţi o discuţie argumentată a lui CVT aici.
Recomand tuturor celor care doresc să se documenteze pe tema CVT, cartea: "Vadim între Preşedinţie şi Ospiciu", e o carte foooarte intersantă!! Secretul ei? Râzi, şi te cutremuri emoţional, în acelaşi timp!

emisia se încheie

2009-10-20T20:56:00.003+03:00

Coldplay - Viva La Vida

prietenii noştrii

2009-10-17T10:17:00.006+03:00

Legendă:
1. un preşedinte poet
2. un politician care continuă o anumită linie
3. aici nici nu ştiu ce să scriu.... deci, pas
4. un doctor lunatic
Sursa foto: Retuşuri şi Hulţanul

ţara arde, iar eu mă ţin de...

2009-10-17T10:03:00.006+03:00
... pisi :)
Silogism: tocmai că ţara arde, mă ţin de glume!! :D
Ce, îi pasă cuiva că arde? -asta e o întrebare retorică...
PS: ce mâtză faină :)))

every single day

2009-10-16T23:52:00.000+03:00
old but gold

doar nişte chestii

2009-10-15T18:20:00.005+03:00

Din liceu mi-a rămas o "păsărică" pe scoarţă, şi nici nu ştiu exact, de ce? (Bine, nici nu încerc în ultimul timp să îmi pun întrebări prea filozofice :D) Notez rapid, când aud în diverse împrejurări, citate, ziceri, filozofiile sau cugetările cuiva. Chestiunea e valabilă, şi atunci când citesc ceva ce îmi place, notez urgent.
Mi-am găsit azi prin agende câteva însemnări pe care vi le transmit. Mie îmi plac :)
1. Rezultate pe măsura speranţelor nu există, ci doar pe măsura investiţiilor. (asta nu ştiu cine o fi zis-o prima dată...)
2. E mult mai uşor să fi critic decât să fi corect. (B. Disraeli)
3. Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce până la EL. (Michelangelo)
4. Durerea este inevitabilă, suferinţa este opţională. (Idem)
5. Avem suficientă religie cât să ne urâm, dar nu avem suficientă cât să ne iubim. (J. Swift)
6. Cel mai fierbinte loc din Iad este rezervat celor care rămân neutri în vremea marilor bătălii morale. (asta iar nu ştiu cine a zis-o, da' a zis-o bine, cred)
7. Nu există fericire fară de care să îţi aminteşti fără tristeţe. (nici asta nu ştiu cine a zis-o, dar cam are dreptate)
8. Norocul îi ajută pe cei îndrăzneţi. (Alexandru cel Mare...acel ALEXANDRU :))
9. Să trăieşti învins şi văduvit de glorie, înseamnă să mori zi de zi. (Napoleon...acel NAPOLEON:))
Hm, văd că s-au adunat 9 ziceri... puteam să dau şi peste a 10-a. N-a fost să fie, dar totuşi...
10. Mulţumiri de vizita pe blog, si fi-ţi sub pază bună (asta a zis-o Mihaela Cândea :))

nu-i de joacă

2009-10-14T22:24:00.004+03:00
Cu vremea asta. De o zi, avem în Oraşul Zeilor temperaturi de -2 grade C. În urmă cu două zile purtam tricou, acum am trecut la bluze groase. Nu-i de glumă!
Bine că s-a răcit vremea, că la ce fierbinţeală e în politică, riscam să facem niţica insolaţie. Deşi, nu sunt sigură că n-o să facem, până la urmă :D
Dacă continuă circul politic, sunt sigură că de Crăciun vom fi la plajă. Eu voi putea fi găsită aici sau aici...în mintea mea virtuală :)
PS: frig, ca frig, da' a şi nins aşa de formă, câteva cristale...toate "năpastele" ni s-or abătut!

coaliţia "îngerilor"- hai la lupta cea mare

2009-10-13T22:16:00.008+03:00

Vă scriu şi versurile nu de alta, dar ca să "vedeţi exact'' despre ce este vorba!!!
Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii,
Voi, osîndiţi la foame, sus!
Să fiarbă-n inimi răzvrătirea,
Să-nceapă al lumii vechi apus!
Sfîrşiţi odată cu trecutul negru,
Sculaţi, popor de osîndiţi!
Azi nu sînteţi nimic în lume,
Luptaţi ca totul voi să fiţi!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaţionala
Prin noi s-o făurim!

Sculaţi, nu-i nici o mîntuire
În regi, ciocoi sau dumnezei!
Unire, muncitori, unire,
Şi lumea va scăpa de ei!
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lume, lux, desfrîu se scald:
Să ne unim toţi proletarii,
Să batem fierul cît e cald!

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaţionala
Prin noi s-o făurim!

Ţărani şi muncitori, noi sîntem
Partidul, mare muncitor!
Pămîntul este-al celor harnici,
Cei leneşi plece unde vor!
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă,
N-or mai pluti nori negri-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrăţirii soare sfînt.

Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob să ne unim,
Internaţionala
Prin noi s-o făurïm!
Stimaţi cititori, această postare nu este un pamflet. Dacă apar mainfestări neplăcute, adresaţi-vă Parlamentului cu majoritate transparentă PSD-PNL. S-ar putea să găsescă soluţia şi pentru dvoastră: DEBARCAREA *(şi nu cea în Normandia)! Have a nice red-yellow day!!

Emil Boc

2009-10-13T17:58:00.005+03:00

Richard Clayderman - My way
Astăzi, a căzut sub votul unei moţiuni de cenzură Guvernul condus de Emil Boc. Guvernul ăsta în 9 luni de zile a fost supus unei presiuni mediatice enorme care, pe deasupra, a fost şi dirijată. Când a vorbit azi în Parlament - la partea de replici- mi-am dat seama, că mare parte din ceea ce s-a spus despre Emil Boc au fost minciuni.
Omul politic Emil Boc, nu a fost azi în Parlament nici laş, nici papagal, nici pitic, nici sclavul lui Băsescu, aşa cum s-a zis în aceste luni! Şi s-a zis de către cine? De către nişte avortoni umani! Primul-ministru Boc a crezut în şansa ţării de a nu cădea în genunchi sub efectele crizei economice în special, şi a şi încercat să facă ceva! Vrem o Românie modernă, zicem! Vrem pe dracu! Când vine un ins şi începe să "mişte" ceva, toţi mormolocii se panichează şi scot tot felul de tâmpenii din ei: ba că ne aşteaptă dictatura, ba că individul e slugoi, ba că una, ba că alta.
De orice poate fi acuzat Boc, însă nu de lipsa unor bune-intenţii.
Câte porecle, cât mishto, câte invective a suportat omul ăsta, merita măcar o minimă apreciere. Am simpatizat cauza lui, anume accea de a încerca să nu se ducă de tot în Infern ţara asta. (Nu ştiu cine, a zis că Infernul suntem NOI! Chiar suntem!). Nu zic că Emil Boc nu a făcut greşeli în actul guvernării, le-a făcut. Mi se pare, însă, că uităm sau excludem aproape total din analiza guvernării lui, contextul politic şi economic, cauzele cât şi schimbările/rezultatele. Îmi pare rău că a plecat de la primăria Cluj Napoca, acolo era apreciat. A făcut ceva bun cu oraşul, dar avortonii nu au cum să ştie, ei stau doar în locuri întunecoase. ...Întodeauna sunt în istorie şi oameni de sacrificiu.
Mă gândeam, azi, că în istoria românilor, prim-miniştrii ardeleni au un destin tragic. Au fost câţiva, iar istoria i-a cam măcinat: Maniu (excepţional omul- apropo, el a fost o perioadă liderul guvernului când am trecut prin Marea Criză sau când a fost afacerea Skoda, plus muuulte altele), A. Vaida Voievod (a avut politici destul de deplasate în multe privinţe), Petru Groza (un instinct bun de politician, dar ahtiat după putere până la limita compromisului suprem cu comuniştii). Au mai fost şi alţi prim -miniştrii ardeleni în timpurile moderene - Ciorbea, R. Vasile şi Emil Boc. Guvernările premierilor ardeleni s-au soldat de multe ori, şi parcă mai intens decât la alţii, cu intenţii foarte bune, aşteptări extreme şi contexte de cacealma. Ăsta a fost destinul lor, cam fatalist...
Cât despre Emil Boc, părerea mea e că acest om politic va defila mult şi bine pe scenă. El este marele câştigător al zilei de azi. Iar distracţia abia începe...

nepreţuitele femei

2009-10-12T13:30:00.006+03:00

Cartea profesoarei, Mihaela Miroiu, am citit-o în vară după ce, am găsit-o întâmplător într-o librărie din Alba Iulia. Auzisem de ea de ceva timp, dar nu am apucat să o citesc, iar despre autoare ştiam doar că e profesoară de ştiinţe politice la SNSPA (nici nu ştiu dacă mai predă acolo) şi o văzusem pe la tv de câteva ori.
Credeam că ştiu destul de bine femeile şi mai ales problemele lor- din postura de femeie- ...ei, de unde!?. Cartea, m-a făcut să îmi dau seama că nu ar fi rău ca în primul rând femeile, şi mai ales bărbaţii (după cum autoarea spune, majoritatea nu au curaj pentru un asemenea gest...) să fie mai activi în lecturarea unor asemenea teme. Motivul? Trăim într-o societate care nu are o cultură pentru ceea ce înseamnă femeia, încă...
Fără a avea în minte influenţe de politici feministe am citit, însă, cartea dintr-o suflare!
Hm, constaţi că nici nu şti cât de "greu" îţi e uneori, până nu îţi spune cineva! Aşadar, nişte citate.
"Sexismul şi misoginismul în politică şi în presă ajută bărbaţii să se descotorosească foarte simplu de jumătate din competitori. În România, discriminările între sexe sunt mascate de existenţa formală a drepturilor egale şi de obstrucţionarea oricărei politici de egalitate de şanse... Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public şi ale invizibilităţilor mediatice a femeilor drept cetăţean-contribuabile în această ţară? Le voi schiţa pe scurt: -Femeile se tem să intre în viaţa politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viaţa privată (femeile sunt prizonierele propriei zile de muncă), inocularea complexului Elena Ceauşescu (fără să regăsim sindromul Nicolae Ceauşescu), lipsa tradiţiei de emancipare, aspectul de scandal al vieţii politice româneşti şi temerea mai mare a femeilor de a nu deveni subiect de scandal, lipsa educaţiei pentru solidaritate de gen, educaţia tradiţională patriarhală şi cea comunistă pentru autosacrificiu. - Presa ignoră femeile în alte chipuri decât cele în care apar ca top-modele, anexe decorative, victime şi autoare de delicte. Dacă îndrăznesc să devină figuri publice, în genereal le trece în invizibilitate. Dacă le ia în seamă, o face mai ales ca să întărească ideea rolului malefic al acestora în politică. abaterile de aceste practici nu sunt regulă, ci excepţie". Text publicat pentru prima oară în Curentul, 14 mai 1998
Mihaela Miroiu, Nepreţuitele femei, Polirom, Iaşi, 2006, pp. 193-197
Poate aveţi chef vreodată de cartea asta. Merită, pe cuvânt de femeie :)

o execuţie crudă, dar meritată

2009-10-11T13:14:00.006+03:00

Asta a fost meciul dintre Serbia şi România. Nu l-am văzut, că nu mă interesează, dar am văzut scorul: 5-0
NU ştiu ce-i cu fotbaliştii români, da' cred că nu sunt deloc serioşi, şi nici măcar nu le place fotbalul ci le plac euroiii. Păi cu aşa "pasiune", aşa rezultate!
Suntem praf şi pulbere!!!! Păcat de Răzvan Lucescu că îşi mănâncă nervii cu nişte băieţaşi de fiţe, fufe şi cluburi.
Biciu' pe ei, tată, să vezi ce s-ar califica şi la Campionatul Intergalactic din 2350!! Fără disciplină nu faci performanţă, veci. Ăştia sunt prea îmbuibaţi de bine!
Sursa foto: www.prosport.ro

dialog ventilat

2009-10-06T22:53:00.002+03:00

poza asta are ceva ce imi place. multumesc Călin :)

şahul politicii

2009-10-04T19:06:00.003+03:00

Cum se spune pe la noi p'in Ardeal, no, veni vremea şi îi chiar musai să facem un pic de analiză politică.
Mai avem puţin peste 40 de zile până la alegeri. Ştiţi, ce cred eu? Că ar trebui ca poporul român să ţină post în aceste zile, cum au făcut unele personaje biblice, tocmai pentru a ne mai izbăvi de întreaga "zgură" acumulată în ultima perioadă.
Avem alegeri, avem şi candidaţi, avem şi posibili candidaţi dar avem doar o funcţie.
Ce-i de făcut? Păi, în primul rând ar trebui să mergem la vot. Ştiu, sunteţi sictiriţi, scârbiţi, sătui, nu mai vreţi şi nu mai puteţi, nici să îi vedeţi sau, mai rău, să îi şi votaţi.
Vot obligatoriu nu e şi sper nici să nu fie vreodată, că orice e obligatoriu mie mi se pare a fi o îngrădire a ceea ce eu am chef să fac, sau nu. Deci, oricum ar fi, eu o să merg la vot! Mă mai doare spatele din când în când, dar ştiu sigur că nu mă doare nimic dacă votez.
Apoi, îi avem pe candidaţi. Ei, aici e de scris ceva...
Începem, cum să începem? Aa, ştiu, începem cu Nebunii, şi ăştia sunt muuulţi! (Nati şi alţi ciudaţi nu merită consum de energie, aşa că, pas). Urmează Nebunii cu "ţug" politic
Vadim@Becali- ăştia doi nu sunt pe lista aceluiaş partid în cadrul Parlamentului European? Aha!! Acum, candidează FIECARE SEPARAT şi se vizează justiţiari- cugetători la Cotroceni. Pam/pam!
Bine stimabililor, ne-am lămurit cu ăştia, trecem mai departe.
Pion: Sorin Oprescu- ori omul ăsta nu a înţeles că bucureştenii nu uită şi nu iartă uşor, ori e chiar aerian (votez pentru ambele variante). Dacă pleacă de la Primărie şi candidează, chiar dacă o să voteze cu el foarte mulţi din PSD, şi o să voteze, tot nu are şanse de turul doi. L-am văzut pe RTV cu ceva timp în urmă, păi oameni buni, mi s-a părut a fi Vadim Tudor într-o variantă mai soft.
Pe urmă, niciodată nu ar câştiga voturi, nici cât un primar de comună, în Ardeal, Maramureş, Crişana, Banat, ori chiar Oltenia şi zona Bucovina. Îi rămâne ceva din Moldova şi Muntenia, cu atât doar nu se câştigă preşedinţia. Doctorul e un individ de gargară politică fără potenţial de preşedinte, rămâne cu cârnaţii lui şi cu ...nici nu îmi amintesc acum cu ce a mai intrat în Cartea Recordurilor...parcă cu Moş Crăciunii- păi cam un fel de Moş Crăciun e şi el, ai vrea să crezi în el dar şti că nu există.
Turn: Crin Antonescu- Elegant, bun orator, cică intelectual (eu asta nu o înţeleg, dar mă rog, păi intelectual nu e oricine a urmat studii universitare?), are ţinută fizică de politician, e la vârsta la care poţi ajunge preşedine de ţară în bună regulă...dar cam atât.
E în Parlament de la începutul anilor '90, s-a evidenţiat prin absenţe cu duiumul. Prezenţa la ultima sesiune se situează pe la 0.080% *(consultaţi presa pentru confirmare(http://www.romaniacurata.ro/--pnl-si-crin-antonescu-in-topul-chiulangiilor-de-la-parlament-661.htm)).
Concluzii: E un chiulangiu, nu a reuşit să facă în 20 de ani nici măcar o lege care să îi poarte numele, nu are experienţă administrativă directă, a fost un ministru la un minister fără miză şi e condus ideologic de un tip numit Dinu (Petrol) Patriciu.
Susţinătorii lui afirmă că "are multe de arătat", mă întreb de nu o face, efectiv? Cred că liberalii îl cam jelesc pe Tăriceanu.
Cal: Mircea Geoană- 3 lansări spre Cotroceni, un partid cu o imensă masă de "politicieni-fosilă" (a se citi comunişti), un politician de plastilină, inadaptat rolului şi scenei, nu are un contur propriu de om politic, mie îmi dă senzaţia că niciodată nu se simte bine acolo unde e şi se strofocă în van. I-am ascultat discursul de la ultima, cred, lansare- sec, fără eficienţă, fără emoţie, fără mesaj. De fapt, mesajul a fost: Îl dăm jos pe Băsescu! Chiar, Mircea, nici ai tăi nu te cred Bibicule!
Rege@Regina: Traian Băsescu- Preşedinte în funcţie, self-catalogat "jucător", păcătos (dar se va spovedi în faţa poporului, iar acesta îl va asculta şi îl va vota din nou), plus că, faţă de ceilalţi, e deja în turul doi.

am trecut pe terapie

2009-10-04T18:09:00.003+03:00

de râs!!
1.
- Bah, nu mai tin minte nimic...
- Ia lecitina!
- Bleahh. M-am lasat...
- De ce?
- Uitam sa le iau!
2.

Moare Lenin, si ajunge in iad. Dupa un timp, Sfantul Petru se intalneste cu Scarotzchi si-l intreaba
-Bai, drace, vezi ca intreba Dumnezeu ce mai face pacatosul ala de Lenin?
-In primul rand, eu sunt tovarasul dracu', ca pe noi asa ne-a invatat tovarasul Vladimir Ilici Lenin, iar lui Dumnezeu sa-i spui ca nu exista!
3. Feciorul unui demnitar comunist pleaca in State pentru studii.
Acasa trimite o telegrama scurta :TRAIASCA PARTIDUL COMUNIST. RĂMÂN!

4. O voce disperata la telefon, la ora 5 dimineata: - Alo! Politia? - Da. - Veniti repede caci in curte e un nebun ce suna goarna si ne dispera pe toti. - Imediat, dati-ne adresa! - UM 04032

5. Stefan cel Mare tine cuvantare razesilor inainte de o lupta cu turcii:
- Razesi, miine la ora 8.00 avem lupta cu turcii, asa ca sa veniti cu totii cu sabii, furci, coase si cu ce mai aveti voi pe acasa, ca sa tinem piept dusmanului. Bai, dar sa veniti, c-am vorbit cu oamenii aia!

Astea-s pe azi, nu că mâine ar fi altele, că nu o să fie!

ilustrate politice

2009-09-30T20:45:00.011+03:00

GAMES OVER

dedicaţie-întrebare pentru Geoană (cu ce m-am ales în viaţă?)

2009-09-30T20:42:00.002+03:00

mulţumesc comunismului

2009-09-28T22:45:00.004+03:00

La două decenii de la căderea comunismului în România, sunt totuşi o mulţime de ”fiinţe triste”. Tristeţea acestor fiinţe este copleşitoare pentru ei şi chinuitoare pentru mine. Vă întrebaţi, probabil, de ce? Deoarece, aceste fiinţe mulţumesc comunismului!!.
Din nefericire, precum putem foarte simplu constata, uriaşele aşteptări faţă de societatea de după 1989, au devenit uneori evidente eşecuri. Nu o să ma lansez aici într-o analiză a motivelor şi cauzelor acestui lucru. Voi încerca să mă axez pe un alt tip de abordare, şi anume, cea legată de plângerea ad-litteram a vechii orânduiri (cea comunistă).
Dezamăgiţi şi frustraţi, marginali sau marginalizaţi, unii cetăţeni sunt tot mai agasaţi (obosiţi) de prezent, şi prin urmare, refugiaţi într-o lume complet utopică, încep să mulţumească comunismului. Atitudinea asta am observat-o atât în discuţii din plan privat cât şi în spaţiul public. Oamenii mulţumesc regimului interzis pentru lucrurile concrete care existau în viaţa lor înainte, precum, apartamentul sau postul sigur, până la pensionare, obţinut de la stat prin repartiţie.
Acum, într-adevăr, locuinţele sunt la preţuri europene (mii şi milioane de euro), iar repartiţiile nu mai există. Dar se merită sacrificiul? O casă pentru o laşitate şi un serviciu pentru o trădare?
Uneori, în momentele depresive ale societăţii, care te fac şi pe tine ca individ să devi depresiv, începem să purtăm doliu pentru/după communism. Brusc, apoi, îţi dai seama că cei ce mulţumesc comunismului pentru faptul că i-a făcut oameni, nemulţumesc practic sistemul democratic, pe care, evident, nu îl prea înţeleg, că doar: ”La ce e bună democraţia”?
Oare cine greşeşte, asta în cazul în care greşeşte cineva?
În mod absolut, siguranţa şi stabilitatea politică ori economică sunt necesare într-un stat de drept, dar tu, ca cetăţean, prin atitudiea de gratulare a comunismului, nu faci decât să sporeşti insecuritatea şi instabilitatea sistemului!
Habar nu am de ce ne-am aşteptat toţi, ca după 1989 lucrurile să decurgă uşor, lin, chiar de la sine? Am stăbătut aproape o jumătate de veac de sistem comunism, sistem care ne-a degradat…atât de rău! Ca noutate, pentru unii acum, de exemplu, ar fi faptul că în democraţie nu funcţionează ”planul cincinal” ci un ”plan secular”, deci, trebuie să fim extrem de atenţi cu viitorul îndepărtat. Celebrul muncitor stahanovist e depăşit de cel workaholic doar pentru simplul motiv că îţi poţi permite dreptul de a fi dependent, de orice.
Putem alege şi ăsta este lucrul cel mai important.
Personal, eu mulţumesc democraţiei şi în primul rând îi mulţumesc pentru faptul că mă simt, gândesc şi sunt liberă de orice fel de încorsetări. Cât despre cei care mulţumesc comunismului, ar trebui să fie la fel de voluntari în mulţumiri, şi în ceea ce privesc caracteristicile de bază ale vechiului sistem- frica, frustrarea, dezamăgirea, umilinţa, violenţa, tortura, durerea etc..
"Să mulţumim comunismului pentru apartamentul de la etajul patru, pentru locul de muncă din fabrică, pentru stagiul militar obligatoriu, pentru faptul că l-am desfiinţat pe Dumnezeu (fiecare nomenclaturis e un (D)zeu). Mai mulţumim pentru faptul că mă pot uita la televizor pe două canale, în care apar tot EI, şi asta doar când e curent. Mai mulţumesc comunismului pentru frigul din locuinţă, pentru cozile interminabile de la alimentele raţionalizate în ultimul timp (dar e bine, doar în ultimul timp), pentru porţia de sapă de la colectiv, şi pentru celălalt membru al familiei noastre, securistul cu ochi albaştrii.
De asemenea, mai mulţumesc comunismului pentru toate femeile care au fost silite să avorteze într-o vreme în care nu era permis acest lucru, iar „condiţiile de vis”, în care făceau această faptă, erau chiar abjecte şi duceau la ” n” decese. Îi mai muţumesc comunismului pentru toţi intelectualii morţi în închisori, în care aveau drept prieteni şobolanii şi paianjenii, pentru familiile destrămate, pentru necazul mamelor şi pentru lacrimile copiilor.
Gratitudine maximă comunismului pentru Cântarea României, pentru anchete în miez de noapte, izolări, deportări, naţionalizări, pentru că aţi distrus spiritul interbelic, pentru reeducări, pentru studenţii omorâţi, pentru faptul că i-aţi demascat pe, aşa-zişi, exploatatori şi moşieri.
Doamne, dar pentru câte lucruri trebuie să mulţumim comunismului?! Dar stai, Doamne, tu de fapt nu exişti. Pentru comunişti există doar Marii Înţelepţi: Marx, Eangels, Lenin, Stalin şi Ceauşescu. Uf, ce gafă monumentală era să fac, poate în noaptea asta ajung la Sighet, Aiud ori Ploieşti"!
Cel mai important lucru e acela că, trebuie să mulţumim comunismului, deoarece, totuşi greu, sa dus. Ştiu, unu’ ca Iliescu, nici acum nu e resemnat!. Şi mai mult, decât atât, (se)duce în continuare! Iar restul e deja istorie...
PS: Acest text chiar nu a fost scris ca un pamflet, aşa că, luaţi-l ca atare!
Text scris la 23 iulie 2007

putem picta cerul cu stele

2009-09-28T21:15:00.002+03:00

VANGELIS - Chariots Of Fire

Prietenii= îngeri care ne ridică în picioare când aripile noastre nu mai ştiu să zboare

beton capitonat

2009-09-25T23:33:00.001+03:00
Aici

asta-i toamna

2009-09-25T12:18:00.007+03:00

Toată săptămâna asta am "îngheţat" de frig dimineaţa! Toată săptămâna asta m-a "toropit" căldura la prânz.
În toată această săptămână, seara, am simţit răcoarea destul de "insistentă".
Mi-am dat seama că...asta-i toamna!
PS: şi a fost si Ziua Recoltei în Oraşul Zeilor, iar gogoşarii au fost vedete emoţionate din cauză că se pregăteau pentru zacuscă, sărăcuţii:).

tovarăşi, frumoasă e viaţa

2009-09-24T22:15:00.007+03:00

Un film care merită să fie văzut. Replici de excepţie- ironice, sarcastice, persiflante, reale!
Filme de genul acestuia, ne fac să înţelegem mai bine istoria recentă.
Regizor: Cristian Mungiu

o profesoară, nişte studenţi şi un deces

2009-09-23T18:25:00.007+03:00

Fără să ne dorim, suntem puşi de multe ori în situaţii grele, triste şi greu de imaginat.
Direct sau indirect suferim, însă, nu suferim oricum ci în momente-limită, sufletul@inima e cel/cea care suferă cel mai mult. Cred că, acesta/aceasta e destul de puternic/ă deoarece, am observat, îndură multă durere de-a lungul unei vieţi.
Numele ei era Anca Maria Câmpian, avea 48 de ani împliniţi în luna august, locuia în Cluj Napoca, preda cursuri de Istorie Modernă Universală şi Pragmatism Politic American, soţul era tot profesor şi aveau copii.
În urmă cu aproximativ o săptămână a murit. Cauza, cancer formă agresivă. Am aşteptat o săptămână să verific informaţia decesului, nu pot să cred nici acum... S-a dus destul de repede, după spusele unor colegi de facultate.
Mi-e foarte greu să scriu...
Nu m-am gândit niciodată, că, în urmă cu trei ani, am văzut-o pe doamana Câmpian pentru ultima oară...Era plină de viaţă, arăta excelent ca femeie, avea umor (deşi iniţial pe la primele cursuri nici nu credeam că ştie să zâmbească) şi era un cadru didactic bun.
În momente de genul acesta îmi dau seama că puteam să fac, şi eu şi alţi colegi, mai mult pentru ea. Regret, că nu am făcut!! Ne dăduse în facultate numărul de mobil pe care şi acum îl mai am în agendă. Fireşte, nu am sunat-o niciodată. Nici de ziua de naştere, nici de Sf. Maria sau de Sărbătorile tradiţionale.
Of, aşa ne luăm cu multe şi ignorăm lucrurile mărunte dar cu importanţă mare! De multe ori nu suntem nici unde trebuie, nici când trebuie, nici lângă cine trebuie.
De ce, nu am pus oare mâna pe telefon, atunci când la începutul lui august a.c., am aflat de la un coleg că are cancer şi nu o să mai trăiască mult?...
Într-o lună de zile s-a stins... Regret, regret, regret şi nu o s-o uit.
Dumnezeu să o odihnească în pace, cu condoleanţele de rigoare domnului profesor Câmpian :((

poate aveţi nevoie vreodată

2009-09-22T17:07:00.006+03:00

De adresele acestor saituri. Cautarea lor am inceput-o in ultimul an de facultate. Aveam un curs de Istorie asistata de calculator, care cumva, ne obliga sa facem rost de materiale pentru lucrarea de licenta.
Usor, usor, la inceput fara tragere de inima, s-au umplut vreo 3-4 pagini (aici sunt o parte), iar Profu' de la curs are meritul ca nu a pus presiune pe noi :D.
Pentru pasionatii de istorie sunt cele mai multe link/uri :D

ISTORIE, CULTURA, EDITURI, DIVERSE
http://antiqbooks2000.blogspot.com/

http://www.wdl.org/en/search/gallery?&r=Europe&a=-8000&b=2009

http://www.patrimoniuromanesc.ro/

http://www.byzantium1200.com/

http://jupiter.elte.hu/

http://www.medievistica.ro/

http://www.heraldica.freeservers.com/index.html

http://www.history.com/

http://www.humanitas.ro/

http://www.rao.ro/

http://www.compania.ro/

http://www.icr.ro/bucuresti/

http://www.unibuc.ro/ro/index.pl Univ Bucuresti

http://www.uvt.ro/ Univ de Vest Timişoara

http://www.ubbcluj.ro/ UBB Cluj

http://www.ulbsibiu.ro/ro/ Univ Lucian Blaga- Sibiu

http://www.cimec.ro/ Institutul de Memorie Culturală

http://www.uaic.ro/uaic/bin/view/Main/WebHome Univ Alex I Cuza - Iaşi

http://www.ucv.ro/ Universitatea din Craiova

http://www.univ-ovidius.ro/ Universitatea Ovidius- Constanta

http://www.uab.ro/ Univ 1 Decembrie 1918 - Alba Iulia

http://www.blenheimpalace.com/

http://www.ww2incolor.com/

http://www.idr.ro/

http://www.snspa.ro/

http://www.igu.ro/latrecut/

http://www.memoria.ro/

http://www.culturapoloneza.ro/

http://bucarest.cervantes.es/es/default.shtm

http://www.goethe.de/INS/ro/buk/roindex.htm

http://www.culture-france.ro/controller

http://www.britishcouncil.org/ro/romania.htm

http://www.totalitarism.ro/index-2.html

http://www.britannica.com/

http://www.archives.gov/ Arhivele SUA

http://www.senate.gov/ Senatul SUA

http://www.loc.gov/index.html Libraria Congresului American

http://www.bnf.fr/ Biblioteca Nationala a Frantei

http://www.bibnat.ro/ Biblioteca Nationala a Romaniei

http://www.arhivelenationale.ro/ Arhivele Nationale ale Romaniei

http://www.vatican.va/

http://www.insidethevatican.com/

http://www.whitehouse.gov/

http://www.state.gov/ Departamentul de Stat al SUA

http://www.bl.uk/ Brithish Library

http://www.bncrm.librari.beniculturali.it/ Biblioteca Centrala Nationala din Roma

http://www.biblico.it/ Biblioteca Alexandrina

http://www.nlr.ru/eng/ The National Library of Russia

http://www.onb.ac.at/ Biblioteca Nationala a Austriei

http://www.aim25.ac.uk/ Arhivele Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord

ZIARE

http://www.time.com/time/

http://www.lavanguardia.es/

http://www.elmundo.es/

http://www.liberation.fr/

http://www.corriere.it/

http://www.repubblica.it/

http://www.zeit.de/index

http://www.faz.net/s/homepage.html

Saituri institutii România

http://www.presidency.ro/?_RID= Presedintia României

http://www.senat.ro/Start.aspx Senatul României

http://www.cdep.ro/ Camera Deputatilor Romania

http://www.guv.ro/ Guvernul României

Acum e MUZEUL la rand

http://www.brukenthalmuseum.ro/ Sibiu

http://www.muzeuluniriialba.ro/ Alba Iulia

http://www.mnir.ro/ro/Default.aspx Muzeul National de Istorie a Romaniei

http://www.mnar.arts.ro/ Muzeul national de Arta al Romaniei

http://www.muzeulbanatului.ro/mbt.htm Timisoara

http://www.muzeul-moldova.ro/ Iasi

http://www.museum.utcluj.ro/ Cluj

http://www.muzeulolteniei.ro/ Craiova
Publicaţi postare

PS: Ştiu că ar fi fost bine să scriu direct pe link iar clik-ul să vă ducă direct la sait dar credeţi-mă am şi eu nişte nervi de ţinut la limite normale, iar munca de chinez bătrân nu mă ajută în acest sens :))
Sper să vă fie de folos informaţia de-aici.
Update: vad ca merge clik-ul direct pe sait!! ce destepte sunt blogurile astea :D In schimb, nu stiu ce e cu acest "curcubeu" la mine pe blog...iar ceva pe la setari...hm, o sa ii dau cumva de cap, ma dispera movulinul asta! Nu de alta, dar stiti ce culoare e...!

care e cea mai tare chestie pe care vrei să o faci în următorii 10 ani?

2009-09-20T22:39:00.006+03:00

Asta e întrebarea de pe www.cuculand.ro. Am dat de întrebarea aceasta via Mintea de ceai.
După ce am văzut întrebarea...am stat vreo câteva minute şi m-am gândit ce aş vrea să fac în următorii zece ani?
La modul teoretic cam ştiu ce vreau, la modul practic nu, deoarece ecuaţia viitorului comportă o doză imensă de neprevăzut, ori neprevăzutul e şi incontrolabil, uneori...
Cred că cea mai tare chestie pe care vreau să o fac... deşi probabil mi s-ar tăia picioarele frică, dar exact de-aia aş face-o, ar fi să sar cu paraşuta :D (că doar atunci nu mi-ar mai fi degeaba teamă de înălţime, cred :)).
Apoi, mi-aş face un tatuaj pe mâna stângă înspre umăr, nu de alta , dar vreau să nu fie vizibil chiar tot timpul- cred că un trandafir o să-mi tatuez -, până la urmă. Gândul cu tatuajul îl am de mult timp, dar îl tot amân de teamă :D...dar mă gândesc că în 10 ani scap de spaimă :))
Şi numărul trei pe listă - tare mult mi-ar plăcea să vizitez India, Cuba, Brazilia, Japonia, Egiptul şi Emiratele Arabe.
Altfel, aş vrea să am sănătate în primul rând, suficient de multă raţiune şi linişte (apropo de linişte, proful de Istorie din liceu ne zicea: Măi, voi nu ascultaţi niciodată liniştea? Atunci nu prea l-am înţeles cu fraza asta, pe parcurs am mai desluşit din ea) aşa că o să încerc să mai ascult şi liniştea.
Pe de altă parte, o să încerc în următorii 10 ani să strâng mâna tuturor oamenilor care au fost alături de mine, care m-au încurajat exact când aveam nevoie, şi mi-au dat putere din puterea lor când nu mi-a fost tocmai uşor.
În rest, ...destin sau ce o fi!
Update: Aa, şi chiar aş fi curioasă să aflu ce le trece prin minte la întrebarea din titlu, trecătorilor de pe acest blog. Cum ar veni, dacă tot treceţi, lăsaţi urme! :))

pinguini şi pinguinii

2009-09-20T17:55:00.002+03:00
De pe blogul lui Dan cel (Tare) Rău am aflat că există dansul pinguinului, acum, mă întreb dacă nu e jignitor dansul ăsta pentru pinguini, sau poate nu am eu destul umor la faza asta?!

Nea Nicu, Rapidul şi îngerii

2009-09-19T20:21:00.005+03:00

Actorul României şi suporterul Rapidului, Nicu Constantin , a fost înmormântat azi. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Democraţia, un leş viu (III)

2009-09-18T23:49:00.002+03:00

Democraţia ne testează curajul, iar cel mai mult ne testează curajul atunci când suntem în minoritate. Pe de altă parte, atunci când ne aflăm în minoritate, pe lângă democraţie, ne este testată şi toleranţa.
Una dintre caracteristicile democraţiei este dependenţa care există între cultura toleranţei şi transmiterea ideilor.
Practic, toleranţa politică implică libertatea de exprimare, un dialog deschis şi o diversitate de păreri.
Ori, rolul unei instituţii precum Parlamentul, este tocmai medierea tensiuilor ce apar în urma divergenţelor de opinie.
Democraţia cere ca întreaga societate să participe la ceea ce am putea numi consumul pentru o cauză. Democraţia înseamnă acum şi o comunicare mai bună cu cetăţeanul şi o informare mai pertinentă a acestuia.
Ultima chestiune.
Tot prin democraţie, se va restaura integritatea şi încrederea cetăţenilor în oamenii politici. În mod clar, cei care nu vor reuşi să treacă testul integrităţii şi a bunei-credinţe vor deveni file de poveşti.
PS: Să sperăm că filele nu vor forma romane :D

Democraţia, un leş viu (II)

2009-09-15T22:04:00.002+03:00

Prima dată, am vrut să fac o postare foarte elaborată despre democraţie, pe urmă, m-am gândit că aşa de sătui suntem de poveşti "elaborate" servite, cum ne-cum, într-un mod continuu de la daci încoace, încât am renunţat.
Dacii au urât democraţia altfel nu aveau nevoie romani, care, o urau şi mai mult :))
Grecii au fost cei mai "voitori" de bine, şi au zis că democraţia trebuie răspândită din polisurile lor în lume... şi s-a răspândit.
Trecând prin timpuri şi peste popoare, democraţia ajunge în România (atenţie, nu la români, e o mare diferenţă). Românii, când se văd cu democraţia, intră în fibrilaţii! Cum, de ce? Pentru că , democraţia cere efort iar românului, efortul îi e antipatic. Cărţile de istorie, povăţuitoare de poveşti foarte crude uneori, ne spun că românii au o genă a supunerii atât de mare încât pentru ei e mai bine să fie totalitarism-dictatură sau orice, dar fără democraţie!
Ce să vezi, auzi zilnic aproape comparaţii halucinante între democraţie şi totalitarism (comunism, fascism, nazism) din care democraţia iese "ciuntită". "E bună democraţia, dar pe vremea X (regim totalitar) era muult mai bine"- asta e o replică standard.
Democraţia asta e imperfectă, şi e înţeleasă de fiecare aşa cum vrea. De exemplu, e democratic ca să ne deranjăm unii pe alţii, că aşa ne "taie capu'".
Problema e că suntem intoleranţi cu democraţia, o forţăm să fie cum vrem noi, vrem să "modificăm" un mecanism care funcţionează de milenii. Democraţia nici măcar nu ţine de oamenii politici, democraţia ţine de noi. Democraţia nu e politică iar politica, s-a văzut în trecut, nu se face numai prin democraţie.
Cât timp scuipi fără greaţă pe unde treci, arunci gunoi pretutindeni, nu îţi respecţi vecinul, ai un comportamet de dobitoc, nu mergi la vot, critici pe toţi şi pe toate dar nu eşti înstare să spui două cuvinte de bine acolo unde trebuie şi când trebuie, visezi la justiţie divină -îmi pare rău dar cărţile de istorie te caracterizează a fi un totalitar, nicidecum un democrat.
Poate sunt "democrată " sau poate sunt "totalitară"...dar de ar fi vorba doar de mine, dar e vorba de noi! Cred în democraţie, vreau democraţie, am înţeles că ideile diverse sunt calea spre soluţii bune, pentru că, după cum ne zicea un prof în facultate: "Dragilor, aveţi grijă, unanimitatea este de multe ori expresia prostiei", tot aşa şi cu democraţia - e periculoasă, perfidă şi total perversă atunci când devi bădăran cu ea.
Logo: Fără democraţie, democraţia ţine de noi, deci, e vorba doar despre noi...m-am jucat cu fraza asta şi îmi place cum sună :))

Democraţia, un leş viu? (I)

2009-09-14T12:29:00.020+03:00
Mâine, este ziua internaţională a democraţiei. M-am gândit să postez imagini (google) cu "democraţia". Interpretarea e la liberă-alegere.

PS: Blamată de unii, democraţia rămâne totuşi singura soluţie pentru o societate din secolul XXI, cu o condiţie- să fie înţeleasă şi apoi respectată.

ŢEBEA - duminică 13 septembrie

2009-09-10T12:53:00.002+03:00
inima Ardealului

ţineţi minte trei cuvinte?

2009-09-09T22:58:00.005+03:00

Nati Meir Preşedinte? Pe când asta? Doar nu vă aşteptaţi să fie în acest an??!! O să fie probabil într-o altă dimensiune a timpului, a spaţiului, a normalului, a politicii etc., sau într-un limbaj mai simplu, atunci când marmota nu va mai înveli ciocolata în staniol...momentan o înveleşte.
Aşadar, deci, şi apropo, Nati, nu napolitanele alea buune, ci politicianul ăla stupid, se vrea Preşedinte- e drept nu e singurul, dar despre ceilalţi o să scriu curând.
...Din întâmplare îi văd adresa blogului pe un sait. Intru cu teamă...văd care e treaba şi "trag" uşa repede după mine!! De citit nu am apucat să citesc decât că pe Nati, îl ajută Adi Minune în campanie. Adi, care, cică, s-a supărat pe PSD, el fiind un veeeechi psd-ist. Cam asta trebuie reţinut despre campania lui Nati!
Omul nostru foloseşte toate reţelele de comunicare şi socializare prin Internet, dar asta, probabil doar ca să fie în pas cu moda, căci rezultate...în cincinalul din secolul 25.
În concluzie, Nati o să ajungă preşedinte când eu o să ajung pe Lună, iar şansa este de una la 25 de miliarde să ajung, deoarece am rău de înălţime- deci ,nu mă desprind de Pământ.
PS: cel mai mult îmi place frizura lui Nati, complicata, puţin rebelă şi în ton cu anotimpurile :)
Cu Nati Meir înainte...de sfârşit!

pentru toate Măriile :)

2009-09-08T14:12:00.005+03:00

Daţi click aici doar dacă aveţi timp să asultaţi două voci curate şi puternice şi nişte versuri ce au o filosofie mai complexă decât multe filosofii...superficiale.
La Mulţi Ani!
PS: sunt vreo două Mării la care ţin tare mult, aşa că se lasă cu cinste pe seară :)!

capitalism versus dragoste

2009-09-06T18:11:00.004+03:00

Când lumea are o problemă, când America are o problemă (mai ales care e cauzată de republicani), Michael Moore, se apucă şi face rapid un film, aşa că, probabil aţi auzit de el!
Cel mai celebru film al lui: 9/11.
Ultimul film: Capitalism- A Love Story (premiera filmului în această seară la Veneţia).
Cea mai bună întrebare a filmului: Unde ne sunt banii? Cel mai bun/sincer/prost răspuns: Nu ştim!
Şi totuşi...capitalismul e cel mai bun!

Via: http://comanescu.hotnews.ro/

...

2009-09-05T11:53:00.001+03:00
Relax

gânduri politice perverse

2009-09-03T00:10:00.002+03:00

Duda, Principele, "făcut" iar nu născut a renunţat la a mai fi prezidenţiabil! Zvonuri tot apăreau în presă...
Cred că R.D. şi-a pus de multe ori întrebarea micului dinozaur verde: -"A fi sau a nu fi"...candidat, preşedinte?... Sau ce se mai visează...
Din cauza ambiţiilor şi a nerăbdării lui, nerăbdare ce pare a unui copil isteric de la o vreme, Casa Regală va avea acum destul de mult de suferit ca imagine, pentru că se va confunda cu un "prezidenţiabil dezertor"!
Ca alură şi statură de om, e simpatic, ca politician nu există, deşi la un moment dat, părea să demonstreze contrariul! Dar cum politica nu se face din castele de fildeş, nici doar prin purtatul papionului sau a butonilor aurii... exemplarul politic Duda a fost amorf. Colbul câtorva străduţe nu a fost suficient pentru a-l "forma" pe Radu Duda ca politician şi al "(re)forma" ca republican. De fapt, îmi pun de ceva vreme întrebarea: -Ce e Radu Duda, adept al repubicii sau monarhist? Cred că e republicanul din fotoliul monarhist şi monarhistul de pe scaunele republicii.
Piesa s-a încercat a fi jucată cu bune intenţii, finalul reprezentaţiei a fost lamentabil... gen fostul preşedinte (acum mare guru politic) Constantinescu.
...În momentul în care renunţi la un joc atunci când, de fapt, trebuie poate cel mai mult să continui, pentru aţi demonstra ţie sau unor oameni care investesc speranţă în tine că şi meriţi, istoria te va consemna ca un simplu jucător... lamentabil.

cei 3 purceluşi prezidenţiabili

2009-09-02T19:45:00.001+03:00

bani pe sănătate ...sau sănătate pe bani

2009-09-02T18:12:00.009+03:00

Am citit la Şuţu pe blog asta.
Dacă ar trebui să se pună ceva la punct în ţara asta, ar fi sistemul medical. Nu poate pentru că mor cu zile oameni pe coridoarele reci şi întunecoase ale spitalelor, aşteptând un medic să îi întrebe ce e cu ei, nu pentru că suntem ca naţie primii la cele mai negre statistici privind domeniul sanitar, ci pentru că în mod incredibil, cred eu, şi plătim pentru toate astea!
Orice angajat din mediul privat sau bugetar, plăteşete lunar o contribuţie obligatorie la sănătate. Mai e şi coplata (înţeleg că totuşi se renunţă la coplată) (5 respectiv 10 lei pentru privirea mirată, plictisită, rece sau indiferentă a medicului (în caz fericit, plăteşti 10 lei pentru o privire binevoitoare)), şi mai e, ceea ce toată lumea recunoşte, "atenţia" pe care fiecare dintre noi o acordăm cadrelor medicale (zic gurile rele, cine altcineva, că în oraşele de mărime medie ale provinciei o cezariană costă, spre exemplu, 500 de lei- scump dom'le scump, ar zice cel din reclama de la Altex...).
Beneficii ale atâtor plăţi către sistemul sanitar? Nici măcar un paracetamol... nici nu mi-l doresc , de altfel. Mai bine totuşi eu cu banii daţi (a se citi luaţi) decât cu o boală sau cu tratamente!
Medicii debutanţi (am cazuri în familie) au salarii de mizerie după ani şi ani de şcoală, medicii mai vechi, însă, cu clinici, titluri şi lucrări (unele plagiate- vezi presa "vremilor" recente -cazul Beuran, Oprescu) au salarii de faci atac de panică...de-asta cred eu că e bună legea unică a salarizării, că poate, încep să simtă şi cei cu gârla plină cum e cu cu ea mai ciontată.
Până una alta, mă bucur că sunt sănătoasă (pentru asta fac intervenţii la Divinitate şi îi mulţumesc) că altfel, chiar nu vreau să beneficiez de neatenţia, nepăsarea, tencuiala degradată şi mirosurile înţepătoare ale spitalelor.
Cam atât am avut de zis pe tema asta...
PS: nu condamn medicii- sunt uneori îngerii speranţelor noastre şi am cunoscut astfel de oameni, condam un concept şi o procedură care trebuie să dispară.

după 70 de ani...

2009-09-01T17:46:00.004+03:00

partea serioasă a lucrurilor- prezentare Vladimir Tismăneanu
PS: nu există un vinovat mai mare sau un vinovat mai mic, există doar vinovaţi!

depanatorul din Iran

2009-09-01T17:44:00.004+03:00
- postare după o "idee" venită de la Angy :)

hitler si eva

2009-09-01T17:40:00.002+03:00

BERIU

2009-08-29T14:57:00.012+03:00

Kenny G- Always

Satul meu, comuna mea, începutul meu, cea mai mare parte din viaţa mea, poate, cândva sfârşitul meu...
În urmă cu două zile, am participat la Şcoala Generală "Constantin Daicoviciu" din Beriu, la apariţia de sub tipar a volumului BERIU- Coordonate monografice. Lucrarea a apărut sub condeiul profesorilor Petru şi Aurelia Baciu. (Petru Baciu, scriitor orăştian recunoscut şi la nivel naţional, a fost fiu al satului Beriu).
Lansarea acestei cărţi, a beneficiat de o prezenţă numeroasă şi de substanţă: de la profesori universitari la medici, de la parlamentari la dascăli, de la ingineri la preoţi, artişti etc. cu toţii au reuşit să creeze un mediu sensibil, plăcut şi cald.
Iniţial cartea a fost începută doar de Petru Baciu, acesta însă, în urmă cu mai bine de un an, a părăsit lumea profană. Soţia dânsului, doamna Aurelia, a preluat ceea ce începuse domnul profesor. Greu la început, cu mici ezitări pe parcurs, Aurelia Baciu, reuşeşte să îşi "cunoască soţul" încă o dată, prin materialul pe care acesta îl strânsese în documentarea cărţii.
Astfel, spune autoarea în Postaţă, o parte din documentele strânse într-o viaţă şi-au găsit întruchiparea în această carte, scrisă la cumpăna grea dintre viaţă şi moarte. Am dorit "să legiferez" prin această carte un act de cultură ai cărei adevăraţi eroi sunt chiar oamenii acestor locuri, mulţi dintre ei fiind adevăraţi rapsozi populari, spritualitatea având edificiul unei tradiţii, încheie autoare.
Istoria acestor locuri este cea care te face să te simţi mândru de a fi berian, iar frumuseţea naturii e copleşitoare. Cu cât vezi Beriu mai des, mai ales de pe dealul Gorganelor, cu atât devii mai pătruns de resorturile lui şi începi să îl simţi în inimă...
Beriul, faţă de alte locuri, are "vână istorică"- e satul de pe Valea Grădiştei (Munţii Orăştiei) care te atrage în alt timp. Dacii, romanii, nobilii ardeleni, coloniştii saşii, grofii unguri, legionarii Căpitanului şi ţăranii chiaburi ai comuniştilor sunt toţi aici. De multe ori m-am întrebat de ce se încăpăţânează să rămână aici, pentru cine sunt sau de ce? Nu ştiu, un răspuns clar, dar intuiesc că sunt aici pentru a nu fi uitaţi... se află într-un "cerc al salvării de modernitate şi de nepăsare". Sunt toţi aici pentru că fac parte din "fierberea" satului!
Beriul e un "mit real", e creator de Istorie, e speranţa dezamăgirii, dar de cele mai multe ori e suflet al celor care au fost, al celor care suntem, şi al celor care o să fie!
Împăratul austro-ungar Franz Josepf, a făcut o vizită în zona dealului Beriu, unde, a participat la manevrele militare ale armatei sale. La un moment-dat, surprins de frumuseţea locului, întreabă un aghiotant: -Cine sunt cei care locuiesc aici? -Doar români colonizaţi, Sire! -Păcat mare, răspunde Împăratul.
La Beriu florile au miros crud şi puternic, vântul e mângâietor, iarba are, parcă, culoarea unui smarald neliniştit, cerul e de un albastru calm, iar apa...apa e sfântă- nu, nu e sfinţită e doar sfântă!
Merită mulţi să fie felicitaţi pentru evenimentul din data de 27 august 2009- autorii volumului, Primăria, Şcoala, Biserica şi nu în ultimul rând berienii- eroii unei poveşti... fără sfârşit!

e-mailul primit de la Obama

2009-08-27T18:25:00.004+03:00

Nu, nu vă spun glume, chiar primesc cam săptămânal două-trei mailuri de la administraţia prezidenţală americană. M-am înregistrat în baza lor de date încă din campania electorală. Pură curiozitate şi mare interes iar de-atunci sunt informată permanent despre activitatea Preşedintelui, a Primei Doamne şi a Vicepreşedintelui. O chestie destul de "beton" pentru mine, cel puţin. E- mailul de azi este despre senatorul T. Kennedy. Îl redau integral.

Senator Ted Kennedy

Thursday, August 27, 2009 6:37 AM

Obama for America

MIHAELA -- Michelle and I were heartbroken to learn this morning of the death of our dear friend, Senator Ted Kennedy. For nearly five decades, virtually every major piece of legislation to advance the civil rights, health and economic well-being of the American people bore his name and resulted from his efforts. His ideas and ideals are stamped on scores of laws and reflected in millions of lives -- in seniors who know new dignity; in families that know new opportunity; in children who know education's promise; and in all who can pursue their dream in an America that is more equal and more just, including me. In the United States Senate, I can think of no one who engendered greater respect or affection from members of both sides of the aisle. His seriousness of purpose was perpetually matched by humility, warmth and good cheer. He battled passionately on the Senate floor for the causes that he held dear, and yet still maintained warm friendships across party lines. And that's one reason he became not only one of the greatest senators of our time, but one of the most accomplished Americans ever to serve our democracy. I personally valued his wise counsel in the Senate, where, regardless of the swirl of events, he always had time for a new colleague. I cherished his confidence and momentous support in my race for the Presidency. And even as he waged a valiant struggle with a mortal illness, I've benefited as President from his encouragement and wisdom. His fight gave us the opportunity we were denied when his brothers John and Robert were taken from us: the blessing of time to say thank you and goodbye. The outpouring of love, gratitude and fond memories to which we've all borne witness is a testament to the way this singular figure in American history touched so many lives. For America, he was a defender of a dream. For his family, he was a guardian. Our hearts and prayers go out to them today -- to his wonderful wife, Vicki, his children Ted Jr., Patrick and Kara, his grandchildren and his extended family. Today, our country mourns. We say goodbye to a friend and a true leader who challenged us all to live out our noblest values. And we give thanks for his memory, which inspires us still. Sincerely, President Barack Obama"

...fără Patriarh

2009-08-26T22:39:00.029+03:00

Nu vreau să treacă această zi, fără să scriu câteva rânduri despre Ted Kennedy-"Patriarhul"politicii americane. Postarea vine un pic cam târziu, deja mass-media şi Interentul vuiesc la ştirea decesului senatorului ameican, dar, nu pot trece cu vederea evenimentul, chiar dacă o fac mai târziu.
Cred că eram pe la începutul liceului când, am citit prima carte despre familia Kennedy. Au urmat apoi alte câteva cărţi, mai multe articole citite şi destul de multe filme vizionate despre această "familie regală" a Americii.
Ted a fost senator al SUA, cam cât a fost Ştefan cel Mare domnitor al Moldovei, sau Carol I, rege al României (peste 4 decenii)..asta doar ca să vă faceţi o idee.
După asasinatul politic asupra lui JFK, preşedinte al SUA, şi asasinatul asupra lui Bobby Kennedy, fost procuror general şi senator, Ted, a devenit liderul necontesat al tuturor Kennedy-lor.
Iubit de unii, urât peste măsură de alţii, senatorul Edward (Ted) Kennedy, a contat enorm de mult în politica americană.
La ultima campanie electorală americană, Ted, şi-a demonstrat (dacă mai era nevoie) puterea în mod practic. Aflaţi pe ultima sută de metrii înaintea nominalizării, Barack şi Hillary se luptau cu toate forţele, iar sondajele îi dădeau un mic avans fostei prime doamne. După ce bătrânul şi experimentatul senator a decis să îl susţină public pe Obama, acesta a început să o lase în urmă pe doamna Clinton... ştiţi cine este acum preşedintele american. Bun prieten al Clintonilor, acesta, se pare, a avut grijă oarecum şi de Hillary care acum ocupă unul dintre cele mai importante posturi din administraţia lui Obama, cea de secretar de stat. Când a ales să nu o sprijine pe Hillary Clinton pentru preşedinţia SUA, Ted Kennedy nu a respins-o ca prietenă de familie ci, a avut un raţionament care şi-a demonstrat valabilitatea ulterior în lupta dusă împotriva republicanilor. Nu a ales sentimental, a ales politic şi a fost dibaci în opţiune!
Puterea, e de două feluri: manifestată şi ocultă. Familia Kennedy- urmărită de asasinate politice, accidente stupide şi boli incurabile-beneficiază de amândouă, iar "succesiunea" nu s-a încheiat, urmează la rând: Robert Kennedy Jr, Caroline Kennedy, Patrick Kennedy şi alţii din clan.
Memorie veşnică TED KENNEDY!

serviţi Istorie?

2009-08-24T17:39:00.021+03:00

Unii, sunt înnebuniţi după Istorie, alţii nu o suportă! Dacă nu îţi place Istoria nu e o anomalie, dacă îţi place, cu atât mai puţin.
În general, materia denumită Istorie este servită în şcoală ca o "supă" rece, deci prost.
Profesorii, nu dispun de materialul "logistic" pentru a face o oră de istorie în care elevii să simtă că ceea ce fac acolo chiar contează, iar pe de altă parte, elevii simt că în timpul orelor îşi "pierd profesorii".
Nu vorbesc aici de programe şcolare, metode didactice sau alte chestiuni, vreau să mă refer la pasiune, pasiunea pentru Istorie. Sigur că, pasiunea nu "ţine de foame"...dar poate conta foarte mult. Problema e cum trezeşti ca profesor, pasiunea elevilor pentru Istorie?
Când mergi la şcoală şi ai să zicem 16 ani, eşti interesat de problemele omenirii ,gen- hi5, mess, telefoane etc., etc. În lumea asta minunată a ta de 16 ani, intră "Răpitorul" care "răpeşte" o oră pe săptămână din viaţa ta! E proful de Istorie, iar tu eşti complet "turbat"!
Oare, dacă răpirea aceasta ar fi una care să interacţioneze cu lumea care îl interesează pe elevul de 16 ani? Adică calculator, Internet şamd...cum ar fi?
Dacă în loc de o Istorie sub formă de "supă rece" încălzeşti "produsul"? Păi, nu dictezi 5 pagini cu date, nume şi evenimente pe care, eventual, elevul le reţine un minut, ci, le recomazi un film. Vrei istorie antică? Ai la filme berechet! Vrei istorie medievală, la fel, şi tot aşa...
Pe de o parte le arăţi la clasă filmul, acasă, le dai o temă bazată pe ce au văzut în film, iar la ora ulterioară analizezi evenimentele având la dispoziţie şi o minimă bibliografie ((profesorul ar trebui să le de-a elevilor la începutul semestrului listă bibliografică obligatorie (nu mai mult de 10 nume), listă care să nu-l cuprindă numai pe Iorga, Giurescu, Deletant etc. ci şi pe Orwell, Sebastian, ori alţi scriitori, care reuşesc să reproducă perfect anumite momente din istorie, prin scriitura lor literară, de această dată)), bibliografie concepută pe baza temelor cuprinse în programă şi curriculum.
Du-te profesorule cu elevii la iarbă verde, faceţi un grătar, vizitaţi nişte monumente istorice, şi le serveşti şi lecţia pe săptămâna viitoare! Sunt multe moduri, zic eu, de a servi istorie.
Îmi povestea un prieten că a fost la o prezentare de costume dacice (e chestie foarte mistho). Interesaţi de prezentare? Doar el şi vreo 30 de copiii, aflaţi acolo...din întâmplare! Oare câţi dascăli au inspiraţia să-i invite pe aceşti daci şi romani "vii" la orele de Istorie, tocmai, pentru a "încălzi supa"? Tot facem legi, le schimbăm, iar le modificăm, revendicăm, ne enervăm iar "supa"... se sleieşte...
Nu scriu rândurile acestea pentru a acuza pe cineva! Oricum, toţi, tot asta facem, acuzăm iar rezultatele sunt minime! Încerc să trag un mic semnal de alarmă, pentru că ne tot întrebăm cine va mai preda Istoria în şcoli, cum o va face...cine va mai asculta, şi ce va mai asculta?
PS1: numărul studenţilor la TOATE facultăţile de Istorie din România este în scădere continuă!!
PS 2: cine nu-şi cunoaşte ISTORIA, nu merită niciun viitor!

monştrii secolului

2009-08-23T22:15:00.004+03:00
Despre istoria imposibilă (23 august 1940)- Vladimir Tismăneanu
PS: faceţi clik pe poză - e un dialog plin de "admiraţie"
@: love-hate între tirani citiţi aici.

2009-08-22T14:25:00.000+03:00

mă scot din sărite

2009-08-21T11:00:00.011+03:00

Imbecilii care aruncă gunoaiele unde le vine. Nu sunt cea mai mare ecologistă, dar bunul-simţ mă face să urăsc cretinii care nu dau "doi lei" pe zona sau spaţiul unde îşi duc existenţa de "ghenă", cum altfel.
Ieri, "o doamnă" stătea pe o bancă la umbră. Mănâncă două banane, apoi pleacă! Cojile bananelor rămân pe bancă. Coşul de gunoi la 2 metri depărtare!
Oameni sau animale? Ce or fi ăştia care lasă în urma lor gunoi şi aşteaptă ca alţii să "rânească" după ei? Merg la iarbă verde- gunoi (sticle, cutii, cartoane), se plimbă pe stradă -lasă în urmă gunoi (cei care merg pe stradă şi scuipă sunt scârboşi, total inculţi şi... ), merg cu maşina- aruncă gunoi pe geam, a, şi nu mai vorbesc de ce e şi în trenuri (vă recomand acceleratul Iaşi- Timişoara).
Dacă nu ştiţi, vă spun că până şi vacile (fără a le jigni), au o anumită "conduită"!
Şi încă o chestie, şi la ţară şi în oraşe, românul nu prea pune mâna pe mătură şi făraş. Iarna, cel mai bine se vede lucrul ăsta. Dacă ai 2 metri spaţiu, e polei şi aluneci mai rău ca la patinoar, lasă să rămână aşa, toată ziua. Ce dacă un copil îşi fracturează un picioruş, ce dacă un bătrânel îşi rupe mâna?! Să facă Primarul, să facă Prefectul, să facă Băsescu, ce "Io" să fac?! Tovarăşe, o mână de sare pusă pe jos, ar fi rezolvat problema. Dar sarea, e tareeee scumpă, ce-i drept!.
Bun, pentru că scriind m-am mai calmat, vreau doar să mai zic că dacă tot aşa continuăm, ne vom trezi într-o zi înconjuraţi, sufocaţi şi robiţi de gunoaie- şi asta o zic fără metaforă!

sărbătoriţii

2009-08-21T10:35:00.002+03:00
Bill Clinton şi Richard Gere, sunt două personalităţi care îşi sărbătoresc ziua de naştere în luna august.
Pe Clinton îl prefer tuturor politicienilor, pe Gere îl prefer tuturor actorilor. Scurt şi la obiect!