barbati dobitoci

Nu vreau să treacă această zi, fără să nu postez ceva legat de ceea ce înseamnă să fi bărbat în prezent.
Pe scurt, eram în microbuz alături de alte, maxim, 10 persoane. Miezul zilei, caniculă. La staţia de microbuz, coboară un onorabil domn de vreo 55- 60 de ani. După înfăţişare (nivel mediu de educaţie) nu părea a fi dobitoc, dar m-am înşelat. Ăsta, când a coborât, a tras cu uşa microbuzului de aşa manieră, încât un băiat de vreo 13 ani, nu a mai reuşit să o închidă.
Următoarea staţie, o femeie urcă în microbuz (între staţii, uşa microbuzului a fost dechisă), doamna lasă uşa dechisă (asta mi-a stricat demonstraţia :)). A treia staţie, coboară o femilie cu un copil micuţ, şoferul îl roagă pe domn să închidă uşa microbuzului, că tot coborâse. Bărbatul, se uită vreo 3 secunde derutat în ochii şoferului, ca şi cum nu ar fi înţeles necesitatea gestului. Adică, de ce să închidă el uşa? Nici alţii înaintea lui nu o făcuseră!!
În fine, după deruta povestită, omul închide uşa microbuzului cu o scârbă maximă, ca şi cum noi, restul călătorilor eram condamnaţi să ajungem la Birkenau.
O nouă oprire, doi bărbaţi profund limitaţi din toate punctele de vedere, uită să închidă uşa microbuzului, la urcare. Am început să mă întreb în gând, dacă oamenii ăştia sunt normali din punct de vedere patologic. Circulam pe drum european, chiar dacă distanţele între opriri nu erau mari, şi apoi, microbuzul avea climatizare, deci nu putea fi vorba de inteţia mărinimoasă de a oferi colegilor de călătorie AER.
Când ăşti doi limitaţi coboară, evident lasă uşa deschisă. A trebui să o închidă alt pasager. Cam de 5-6 ori s-a repetat figura cu uşa lăsată în plata Domnului.
Această postare nu o scriu împotriva bărbaţilor, nu sunt din curentul feministelor (şi o femeie a lpsat uşa deschisă, aţi văzut), dar nici nu pot să nu scriu.
Am realizat că de fapt, genul acesta de uşă deschisă reprezintă o întregă generaţie, am tot medidat azi la cele văzute, şi cred că nu mă înşel.
Aceşti masculi fac parte din generaţia mijlocie ca vârstă, au o educaţie destul de precară, au o nevastă care le pune TOTUL în faţă, nu ştiu să mulţumească, sunt bădărni, nu sunt grijuli, şi sunt genul ăla mortal de om: lasă-mă să te las.
Ca o concluzie, am mai văzut în urmă cu ceva timp, nişte bărbaţi care erau FOARTE nemulţumiţi de faptul că ei nu sunt serviţi la masă, domle', adică să îţi iei singur mîncarea? S-ar putea să îţi cadă...epoleţii!!
Dragii mei, ca femei ar trebui să ne rugăm să nu ne iese în cale asemenea rateuri genetice, iar bărbaţii sub o anumită vârstă, sper că nu mai sunt atât de neajutoraţi.
Sper că, ce am văzut astăzi este repet, despre o anumită categorie. Să nu mă înşel doar...