criza, presa şi cititorii

Astăzi, ziarul Cotidianul, a prezentat prin blogurile unor jurnalişti, ştirea referitoare la faptul că Trustul a decis să le fie reduse salariile, şi că urmează o perioadă grea, de criză, şi de restructurări. Morar, Teodorescu, Rogozanu, scriu fiecare pe bloguri despre situaţia deloc plăcută.
Din toamna anului trecut, auzeam zvonuri şi la nivelul judeţului nostru, că în perioada ce va urma radiografia presei nu va fi una tocmai fericită. S-a adeverit...din păcate.
Peisjaul media din judeţul nostru, a suferit în urmă cu aproximativ două săptămâni o lovitură grea, cotidianul Hunedoreanul, a fost declarat închis. Va apărea doar în ediţia online. Erau la acest ziar nişte jurnalişti dedicaţi, imparţiali, serioşi şi pricepuţi. Nu se mai putea face nimic... MediaPro, luase decizia, şi era irevocabilă.
Presa de nivel naţional are şi ea probleme. Cotidianul, România Liberă, Gardianul şi alte ziare, sunt în situaţii deloc plăcute.
Păcat că, ziare serioase sunt puse în situaţii de a trege o linie şi de a pune punct. Vom rămâne cu Libertatea, Clik sau Cancan.
Faţă de Cotidianul, am o dependenţă de lectură creată din anii facultăţii, când un coleg de grupă m-a întrebat dacă citesc acest ziar? Zic, nu!. Eu am crescut, dacă pot zice aşa, cu Adevărul. La care, el zice: Auzi, citeşte-l, e bun! De atunci, îl citesc.
Apropo, de presa cu care rămânem...
Am mers cu ceva timp în urmă, la chioşcul de ziare, să iau ziarele de dimineaţă. Înaintea mea la chioşc, un preot venerabil de vreo 70-75 de ani. Îl cunosc din vedere de prin oraş. Acesta, cere vânzătoarei Libertatea şi Cancan. Mă surprinde cererea făcută de preot vânzătoarei. Privirea...mi se schimbă brusc. Adică, un preot cu o vârstă venerabilă, om serios, ca să nu zic că e şi preot, citeşte...oripilaţiile alea de tabloide?
Nu ştiu, dacă omul mi-a surprins privirea mirată (ca să nu zic stupefiată), însă cumva, ca o justificare parcă, îi spune vânzătoarei: Iau ziarele astea, pentru taloanele de concurs!. Aşa o fi, nu ştiu, nici nu mă interesează prea mult. V-am spus chestia asta, doar ca să vă faceţi o idee cu ce fel de ziare vom rămâne, cu ce tip de jurnalişti...
Cât despre cititori...fiecare după pretenţii.
PS: A nu se înţelge că acuz în acest post tagma preoţească, nicidecum. Nici morală nu ţin nimănui, că nu sunt Lacrimosa Purificata, constat doar. Oameni sunt şi ei, chiar de-s popi, şi se pot uita liniştiţi la...ce doresc. Însă să nu uităm...cui i se dă mult, i se cere şi mai mult.
PS1: Şi eu mă mai uit prin Libertatea, o recunosc. De ce? Pentru a asezona ocazional ceea ce citesc.