Cartea profesoarei, Mihaela Miroiu, am citit-o în vară după ce, am găsit-o întâmplător într-o librărie din Alba Iulia. Auzisem de ea de ceva timp, dar nu am apucat să o citesc, iar despre autoare ştiam doar că e profesoară de ştiinţe politice la SNSPA (nici nu ştiu dacă mai predă acolo) şi o văzusem pe la tv de câteva ori.
Credeam că ştiu destul de bine femeile şi mai ales problemele lor- din postura de femeie- ...ei, de unde!?. Cartea, m-a făcut să îmi dau seama că nu ar fi rău ca în primul rând femeile, şi mai ales bărbaţii (după cum autoarea spune, majoritatea nu au curaj pentru un asemenea gest...) să fie mai activi în lecturarea unor asemenea teme. Motivul? Trăim într-o societate care nu are o cultură pentru ceea ce înseamnă femeia, încă...
Fără a avea în minte influenţe de politici feministe am citit, însă, cartea dintr-o suflare!
Hm, constaţi că nici nu şti cât de "greu" îţi e uneori, până nu îţi spune cineva! Aşadar, nişte citate.
"Sexismul şi misoginismul în politică şi în presă ajută bărbaţii să se descotorosească foarte simplu de jumătate din competitori. În România, discriminările între sexe sunt mascate de existenţa formală a drepturilor egale şi de obstrucţionarea oricărei politici de egalitate de şanse... Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public şi ale invizibilităţilor mediatice a femeilor drept cetăţean-contribuabile în această ţară? Le voi schiţa pe scurt: -Femeile se tem să intre în viaţa politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viaţa privată (femeile sunt prizonierele propriei zile de muncă), inocularea complexului Elena Ceauşescu (fără să regăsim sindromul Nicolae Ceauşescu), lipsa tradiţiei de emancipare, aspectul de scandal al vieţii politice româneşti şi temerea mai mare a femeilor de a nu deveni subiect de scandal, lipsa educaţiei pentru solidaritate de gen, educaţia tradiţională patriarhală şi cea comunistă pentru autosacrificiu. - Presa ignoră femeile în alte chipuri decât cele în care apar ca top-modele, anexe decorative, victime şi autoare de delicte. Dacă îndrăznesc să devină figuri publice, în genereal le trece în invizibilitate. Dacă le ia în seamă, o face mai ales ca să întărească ideea rolului malefic al acestora în politică. abaterile de aceste practici nu sunt regulă, ci excepţie". Text publicat pentru prima oară în Curentul, 14 mai 1998
Mihaela Miroiu, Nepreţuitele femei, Polirom, Iaşi, 2006, pp. 193-197
Poate aveţi chef vreodată de cartea asta. Merită, pe cuvânt de femeie :)
Credeam că ştiu destul de bine femeile şi mai ales problemele lor- din postura de femeie- ...ei, de unde!?. Cartea, m-a făcut să îmi dau seama că nu ar fi rău ca în primul rând femeile, şi mai ales bărbaţii (după cum autoarea spune, majoritatea nu au curaj pentru un asemenea gest...) să fie mai activi în lecturarea unor asemenea teme. Motivul? Trăim într-o societate care nu are o cultură pentru ceea ce înseamnă femeia, încă...
Fără a avea în minte influenţe de politici feministe am citit, însă, cartea dintr-o suflare!
Hm, constaţi că nici nu şti cât de "greu" îţi e uneori, până nu îţi spune cineva! Aşadar, nişte citate.
"Sexismul şi misoginismul în politică şi în presă ajută bărbaţii să se descotorosească foarte simplu de jumătate din competitori. În România, discriminările între sexe sunt mascate de existenţa formală a drepturilor egale şi de obstrucţionarea oricărei politici de egalitate de şanse... Care sunt cauzele marginalismului politic, ale anonimatului public şi ale invizibilităţilor mediatice a femeilor drept cetăţean-contribuabile în această ţară? Le voi schiţa pe scurt: -Femeile se tem să intre în viaţa politică, iar odată intrate acolo, rămân cât mai anonime. temerea lor este motivată de: lipsa parteneriatului în viaţa privată (femeile sunt prizonierele propriei zile de muncă), inocularea complexului Elena Ceauşescu (fără să regăsim sindromul Nicolae Ceauşescu), lipsa tradiţiei de emancipare, aspectul de scandal al vieţii politice româneşti şi temerea mai mare a femeilor de a nu deveni subiect de scandal, lipsa educaţiei pentru solidaritate de gen, educaţia tradiţională patriarhală şi cea comunistă pentru autosacrificiu. - Presa ignoră femeile în alte chipuri decât cele în care apar ca top-modele, anexe decorative, victime şi autoare de delicte. Dacă îndrăznesc să devină figuri publice, în genereal le trece în invizibilitate. Dacă le ia în seamă, o face mai ales ca să întărească ideea rolului malefic al acestora în politică. abaterile de aceste practici nu sunt regulă, ci excepţie". Text publicat pentru prima oară în Curentul, 14 mai 1998
Mihaela Miroiu, Nepreţuitele femei, Polirom, Iaşi, 2006, pp. 193-197
Poate aveţi chef vreodată de cartea asta. Merită, pe cuvânt de femeie :)
Salut Mihaela,
RăspundețiȘtergereDoamna Miroiu este profesoara la SNSPA. Unul din cursurile sale se numeste "Etica in Relatiile Internationale". Celelalte cursuri sunt majoritatea la masterul de Gender si Minoritati Etnice :)
Angy,
RăspundețiȘtergerechiar mi-aş dori să asist măcar o dată la vreun curs de-al dânsei... nu ştiu dacă voi avea ocazia, dar ştiu că o admir şi o apreciez mult din postura de cititor al ei.
Gata ma retrag . Voi vorbiti aici de cultura si personalitati eu de izmene si travestiti sa pui un filtru la intrare pe blog stimata Mihaela
RăspundețiȘtergereStimate domn "dan cel rau si cel groaznic si oribil"
RăspundețiȘtergere@filtru e deja instalat :D, dar nu pentru tine! oricum, n/ai de ce să fi modest, esti unul dintre cei mai culţi oameni pe care îi cunosc.
Izmenele tale sunt metafore pentru multe lucruri...
Eu sunt masteranda la d-na Miroiu si pot sa-ti confirm ca este o femeie extraordinara iar cursurile dansei sunt absolut savuroase. Mai ceva ca in cartile pe care le scrie. :)
RăspundețiȘtergereApropo, iti recomand sa citesti si cartea Restul si Vestul.
Tudorina,
RăspundețiȘtergere@ din punctul meu de vedere eşti o norocoasă, având-o pe doamna MM la masterat :)
mie doamna Miroiu mi se pare o fire foooarte calmă şi cu multă bunătate de oferit, sincer.
devine tot mai adânc regretul că nu am apucat să o şi aud, încă, vorbind pe viu...:( dar pot zice că nu e timpul pierdut.
mulţumesc pentru recomandarea bibliografică. :). acum că am început nu o să mă opresc până nu aprofundez mai mult subiectul, pentru că, recunosc, am trăit în ignoranţă...
succes la masterat!