30.06.2009
despre inimă
Am aflat, în sfârşit, ce este Dumnezeu!!
Cineva mi-a spus că Dumnezeu, este intervalul de timp dintre două bătăi ale inimii...
Am mai scris despre Inima Copiilor, dar vă rog, nu vă supăraţi, mai scriu şi acum.
O binefacere nu cred că strică, mai ales pentru nişte copilaşi. Click aici.
29.06.2009
sfinţii apostoli Petru şi Pavel
28.06.2009
întrebările lui Proust, răspunsurile mele
CHESTIONARUL LUI PROUST
1.PRINCIPALA MEA TRASATURA - perseverenţa
2.CALITATEA PE CARE DORESC SA O INTALNESC LA UN BARBAT- onestiatea, umorul,gentileţea
3.CALITATEA PE CARE O PREFER LA O FEMEIE - simplitatea
4.CE PRETUIESC MAI MULT LA PRIETENII MEI - faptul că mă ridică când sunt doborată
5.PRINCIPALUL MEU DEFECT- visatul cu ochii deschişi...ar zice unii
6.INDELETNICIREA MEA PREFERATA- cititul
7.FERICIREA PE CARE MI-O VISEZ - să scriu o carte
8.CARE AR FI PENTRU MINE CEA MAI MARE NENOROCIRE- dispariţia celor apropiaţi
9.LOCUL UNDE AS VREA SA TRAIESC- Viena secolului XIX, sau Australia indiferent de perioadă, preferabil după colonizare, că nu aş vrea un dialog zilnic doar cu mine însămi ori cu marsupialele din zonă :)
10.CULOAREA MEA PREFERATA - albastrul cerului
11.FLOAREA CARE-MI PLACE - trandafirul roşu care transcede în portocaliu (prietenii ştiu de ce!!)
12.PASAREA MEA PREFERATA - gaina (pentru utilitate), vulturul (pentru agilitate)
13.PROZATORII MEI PREFERATI - Camil Petrescu, G.G. Marquez, G Liiceanu, J. Updike, M. Eliade (liceu-i baza)
14.POETII MEI PREFERATI - Eminescu, Voiculescu, Arghezi, Blaga, Topârceanu
15.EROINELE MELE PREFERATE DIN LITERATURA - Otilia (enigmatica), Ela Gheorghidiu
16.EROII MEI PREFERATI DIN LITERATURA - Ştefan Gheorghidiu, Felix (enigmaticul)
17.COMPOZITORII MEI PREFERATI - Mozart, Wagner, Beethoven
18.PICTORII MEI PREFERATI – renascentiştii V. van Gogh, şi J. Bosh
19.EROII MEI PREFERATI DIN VIATA REALA - părinţii mei (the best of the best)
20.CE URASC CEL MAI MULT - ipocrizia şi minciuna
21.CALITATEA PE CARE AS VREA S-O AM DIN NASTERE - să ştiu să cânt la pian şi să pictez- dar nu m-a nimerit nicio asemenea calitate în mod desăvârşit
22.CUM AS VREA SA MOR - în somn, la bătrâneţe
23.GRESELILE CE-MI INSPIRA CEA MAI MARE INDULGENTA - cele involuntare
24.DEVIZA MEA - tot raul merge (încet) spre bine!! (şi chiar cred în deviza asta)
EDIT PIAF -"Je ne regrette rien"
Asculta mai multe audio Muzica
26.06.2009
25.06.2009
cum se face politica în Dallas
24.06.2009
gabriel liiceanu - cum poate progresa România
cursa prezidenţială
23.06.2009
astăzi m-am testat, nu mai am scăpare...
Testul numărul 1: Eşti un ţăran urban? Testul numărul 2: Vei fi bogat peste 3 ani? Testul numărul 3: Cât din viaţa ta e telenovelă?
Iată şi rezultatele:
1.Ţăran de glie
Nu esti nicidecum prototipul taranului urban! Regretam, dar esti un copil al satului ramas fara pamant, proprietar(a) peste o bucata de planseu la etajul zece, unde nu poti cultiva nici cactusi. Iti lipseste grozav pamantul de sub unghii si te holbezi la transsexuali ca la apocalipsa. Daca prietenii te indeamna sa incepi sa te dai cu deodorant si sa porti esarfa, te retragi plangand acasa unde bati energic covoarele si aranjezi fiecare mileu cu precizie milimetrica. Iti recomandam sa citesti patru carti si sa mergi la o piesa de teatru cu oameni dezbracati.
2.Vei înota în bani-la propriu
Felicitari, peste fix 3 ani vei fi atat de bogata, incat te vei scalda in bani. Vei fi coplesita de bogatie si lux, iar viata ta se va schimba complet. In fiecare zi, o limuzina te va astepta in fata viitoarei tale vile, realizata cu o arhitectura in stil Gaudi, iar fiecare an va fi plin de calatorii care mai de care mai exotice pe taramuri de vis. Iti vei cumpara vile in Japonia, Mauritius, Malaezia, Goa si insulele Seychelles, unde iti vei duce toti prietenii, care de altfel iti vor ramane recunoscatori pe viata.
3.Ai o existenţă ternă
Gradul de telenovela din viata ta este doar de 2%, un procent foarte mic pentru a avea o existenta tumultoasa, plina de culoare si pasiune. Nu-ti place sa fii in mijlocul actiunii, sa te arunci in povesti de amor sau sa le strici altora relatiile. Este posibil ca lipsa de telenovela din viata ta sa dea un aer cenusiu vietii tale, de aceea cand mai mergi la mare incearca sa te prefaci ca te ineci in momentul in care inoti pe langa cineva care iti place, pentru a fi salvata de acesta. De asemenea, daca nu esti la mare, pentru mai multa actiune in viata ta, incearca sa-ti cuplezi colegii de la serviciu intre ei si totul va fi mult mai palpitant pentru tine.
Cam acestea sunt rezultaele. Comentariile sunt de prisos :)
Testaţi-vă şi voi aici
22.06.2009
un film pe cinste
Filmul îmbină politica cu iubirea, sacrificiul cu crezurile juste şi nu în ultimul rând, alătură victime şi torţionari în acelaşi cadru al vieţii.
Şi o melodie pe măsura filmului
Nouvelle Vague - In a Manner of Speaking
Asculta mai multe audio Muzica
înainte de sfârşit
Urmăresc zilnic presa, şi asta de mai mulţi, dar niciodată ca acum parcă, nu se crease sentimentul că ne aflăm... înainte de sfârşit.
Să mă explic.
Dacă ne uităm la tv sau cititm în ziare, ajungem la conculzia că la noi e ca la nimeni, că România e o ţară părăsită- prăpădită, că ce fac politicienii noştrii alţii nu fac, că criza la noi e cea mai a nabii, etc.. Astea-s poveşti, poveşti pescăreşti. Aş zice că (cumva) suntem în rândul lumii, deşi nu aş zice poate că lumea merge în direcţia corectă.
De exemplu, parlamentarii britanici şi-au decontat peruci în valoare de 30 de lire, Ungaria are un deficit de cont curent de 8,4% din PIB, Letonia taie pentru a treia oară pensiile şi salariile, iar alocaţiile copiilor le înjumătăţeşte (Letoania a avut în anii trecuţi creşteri economice specatculoase).
Franţa are greve, Bulgaria aproape nu mai respiră, guvernul elen are situaţii deloc plăcute.
Aşadar, încetaţi să mai priviţi totul numai după ce se întâmplă în ograda noastră, astea-s vremurile, Istoria are diferite ore de manifestare, mai intempestive sau mai domoale. Take Ionescu, spunea- parafrazez: Ca să vezi lucrurile aşa cum sunt de fapt, îndepărtezăte puţin de ţara ta, ca să vezi alţii ce ton de melodii au. Acum sunt vremuri vulcanice din toate punctele de vedere, ceea ce nu înseamnă că e finalul, că e maximul, au mai fost situaţii asemanătoare şi o să mai fie.
Ghinionul nostru e că în acest an, avem alegerile prezidenţiale şi totul ia alte proporţii, iar, după cum văzusem în înregistrările PSD-ului ăştia sunt la nivelul maxim de strategie de disperare. Încearcă să manipuleze tot!!!. Păcat că RTV, a intrat în acest joc sinucigaş concertat de roşii cu difuzarea înregistărilor de la Teleorman, ca să demonstreze ce, de fapt?Nimic, ce aţi aflat din înregistrările alea şi nu ştiaţi? Că Geoană nu il simpatizează pe Boc, Că Dragnea îl invidiază la culme pe Berceanu sau că Radu Mazăre e baronul rebel care vrea să nu mai existe guvernarea PDL-PSD, deşi are propriul om ministru? Să fim serioşi, gargară politică se numeşte asta, retorică de doi lei!. Bilă albă pentru PDL, că nu a căzut în capcană.
PS: M-am săturat de isteria televiziunilor, şi o spun cu regeret.
21.06.2009
ce faci în Vegas, rămâne în Vegas
Aşa sună un proverb america. Uite că ce a făcut senatorul de Nevada, John Ensign, a străbătut ţara şi lumea.
Scriam despre senator cu ceva timp în urmă, ca potenţial candidat la preşedinţia SUA. Acum, scandalul sexual în care este implicat, poate să ducă la spulberarea acestui vis, dar totuşi las loc unui mic spaţiu de manevră (totul e posibil).
Întrebarea pe care toţi şi-o pun în America, este de ce a recunoscut ACUM, J.E. aventura? Şantaj? Probabil niciodată nu vom şti. Citiţi mai multe aici şi aici.
20.06.2009
curăţenie
Lipsa de inconştienţă, lenea, puturoşenia şi indiferenţa dăunează grav sănătăţii mediului.
Acest anunţ l-am găsit în autogara din Oraşul Zeilor. Trist fraţilor, trist. Vă trebuie bici, ce naiba?
Mă deranjează enorm faptul că ne batem joc de mediul înconjurător! E greu de observat că Pământul suferă, şi totul începe cu aruncarea hârtiilor pe stradă, în gări, autogări sau alte locuri?
Civilizaţi-vă preistoricilor!! We had reason to fear :(
19.06.2009
barbati dobitoci
Nu vreau să treacă această zi, fără să nu postez ceva legat de ceea ce înseamnă să fi bărbat în prezent.
Pe scurt, eram în microbuz alături de alte, maxim, 10 persoane. Miezul zilei, caniculă. La staţia de microbuz, coboară un onorabil domn de vreo 55- 60 de ani. După înfăţişare (nivel mediu de educaţie) nu părea a fi dobitoc, dar m-am înşelat. Ăsta, când a coborât, a tras cu uşa microbuzului de aşa manieră, încât un băiat de vreo 13 ani, nu a mai reuşit să o închidă.
Următoarea staţie, o femeie urcă în microbuz (între staţii, uşa microbuzului a fost dechisă), doamna lasă uşa dechisă (asta mi-a stricat demonstraţia :)). A treia staţie, coboară o femilie cu un copil micuţ, şoferul îl roagă pe domn să închidă uşa microbuzului, că tot coborâse. Bărbatul, se uită vreo 3 secunde derutat în ochii şoferului, ca şi cum nu ar fi înţeles necesitatea gestului. Adică, de ce să închidă el uşa? Nici alţii înaintea lui nu o făcuseră!!
În fine, după deruta povestită, omul închide uşa microbuzului cu o scârbă maximă, ca şi cum noi, restul călătorilor eram condamnaţi să ajungem la Birkenau.
O nouă oprire, doi bărbaţi profund limitaţi din toate punctele de vedere, uită să închidă uşa microbuzului, la urcare. Am început să mă întreb în gând, dacă oamenii ăştia sunt normali din punct de vedere patologic. Circulam pe drum european, chiar dacă distanţele între opriri nu erau mari, şi apoi, microbuzul avea climatizare, deci nu putea fi vorba de inteţia mărinimoasă de a oferi colegilor de călătorie AER.
Când ăşti doi limitaţi coboară, evident lasă uşa deschisă. A trebui să o închidă alt pasager. Cam de 5-6 ori s-a repetat figura cu uşa lăsată în plata Domnului.
Această postare nu o scriu împotriva bărbaţilor, nu sunt din curentul feministelor (şi o femeie a lpsat uşa deschisă, aţi văzut), dar nici nu pot să nu scriu.
Am realizat că de fapt, genul acesta de uşă deschisă reprezintă o întregă generaţie, am tot medidat azi la cele văzute, şi cred că nu mă înşel.
Aceşti masculi fac parte din generaţia mijlocie ca vârstă, au o educaţie destul de precară, au o nevastă care le pune TOTUL în faţă, nu ştiu să mulţumească, sunt bădărni, nu sunt grijuli, şi sunt genul ăla mortal de om: lasă-mă să te las.
Ca o concluzie, am mai văzut în urmă cu ceva timp, nişte bărbaţi care erau FOARTE nemulţumiţi de faptul că ei nu sunt serviţi la masă, domle', adică să îţi iei singur mîncarea? S-ar putea să îţi cadă...epoleţii!!
Dragii mei, ca femei ar trebui să ne rugăm să nu ne iese în cale asemenea rateuri genetice, iar bărbaţii sub o anumită vârstă, sper că nu mai sunt atât de neajutoraţi.
Sper că, ce am văzut astăzi este repet, despre o anumită categorie. Să nu mă înşel doar...
17.06.2009
şocant- muncă pe gratis
Ce mi se pare interesant în ştirea asta? Păi, mi se pare interesant faptul că, jurnaliştii români percep acestă ştire în ansamblul ei ca o mare dramă. Drama este percepută de ziarişti, nu atât din punctul de vedere a situaţiei economoice a BA, ci, din punctul de vedere al faptului că, uite, săracii englezi trebuie să muncească pe gratis, tovarăşi.
Când am văzut ştirea aceasta, şi apoi modul în care ea a fost prezentată ca titlu în presa românească, mi-a venit instantaneu în minte un film studiat la facultatea de Istorie (aceea facultate pe care unii o blestemă, din păcate (dar ăsta e un subiect de care mă voi ocupa într-o altă postare)).
Studiind Istoria Contemporană Universală (ICU cum îi spuneam noi), cu domn' profesor Şerban (sper că e sănătos acum, ştiu că a fost foarte bolnav, şi nu a mai predat), am aflat că în perioada dintre cele două războaie mondiale, atât germanii cât şi americanii munceau gratis. Personal, şi mie atunci mi s-a părut anapoda. Adică, cum gratis?
Economiile celor două ţări erau la pământ (criza economică din 1928-1932, era devastatoare), inflaţia era de neimaginat. Dacă dimineaţa cumpărai un produs cu 5 mărci, seara îl cumpărai cu 50 de mărci. Dacă, la începutul lunii, cumpărai făina cu 3 mărci kilogramul, la sfârşitul lunii o cumpărai cu 30000 de mărci kilogramul.
Aşadar, criză gravă. Mecanismele economice nu mai funcţionau, nimic nu mai oferea soluţii la ieşirea din criză.
La un moment dat, americanii şi germanii încep să lucreze pe MOCA. O perioadă de timp munca nu a fost retribuită. Cum au primit cetăţenii ştirea? Păi, au muncit pe gratis pur şi simplu, n-au protestat, au ieşit din criză, şi au devenit peste ani lideri mondiali. Iată, o poveste de succces.
Ideea că americanul şi neamţul care odată avusese un serviciu bun, dar acum pe criză, grebla frunze în parc, strângea gunoiul stradal sau mai ştiu eu ce meserii făcea care, unora li se par descalificante, spune mult despre cum văd unii, momentele dificile.
Chiar, mi-aş dori să văd în România zilelor noastre bancheri care, deşi si-au pierdut serviciul, şi trăiesc din şomaj, merg totuşi în parc să adune frunze pentru că, dacă nu ar face asta s-ar simţii inutili societăţii, şi ar simţii că iau bani de la şomaj pentru nimic.
Părerea mea, este că omul trebuie să se simtă util societăţii (mai ales) pe timp de criză.
Cât despre englezi, în 1941, când totul părea a fi pierdut, W. Churchill, a spus în faţa Parlamentului: N-am de oferit decât lacrimi, sânge şi durere, dar nu voi capitula niciodată.
O să iese brititanicii din criză, sigur înaintea noastră, chiar dacă muncesc gratis.
PS: Oare dacă toată România ar munci pe gratis o lună şi nimeni nu ar fura, cum ar fi? Întreb doar şi eu...
14.06.2009
ARSENAL PARK ORĂŞTIE- în vacanţă, război
Aceştia, s-au decis să facă din fosta fabrică de armament de la Orăştie, Rompiro, un loc al relaxării într-un mod excentric şi unic în Europa.
Inaugurarea complexului a avut loc ieri, 13 iunie.
Informaţii puteţi afla aici, aici şi aici.
Sait Arsenal Park - aici
zgomotul şi furia
Titlul postării nu este original, însă violenţele de pe stadionul de la Tg-Jiu, de aseară, la Cupa României (Cluj- Timişoara), au fost.
Butonam televizorul şi văd nişte chestii nasoale rău pentru fotbal, suporterii timişoreni pe teren, violenţe, jandarmi, ce mai, arăta totul ca la un asediu militar.
Nu aş fi scris acest post, dacă nu ar fi fost vorba de două echipe- Cluj şi Timişoara-, pe care chiar le apreciam. Echipe frumoase, suporteri civilizaţi, nu mă aşteptam să vedem aşa ceva!
... suporterii civilizaţi ai Banatului au ajuns să facă ce au făcut! O să se ajungă la situaţii grave dacă nu se întâmplă ceva, curând.
Înţeleg că Timişoara acuză arbitrjul. Arbitrajul românesc chiar are o problemă, dar nu violenţa e rezolvarea.
Păcat de joc, păcat de echipe, păcat de suporteri!
Fotbalul românesc nu oferă deloc, în ultimul timp, un climat relaxat.
12.06.2009
viseeee...
În orice domenii există vârfuri. Pentru mine, Mercedes Benz, este un vârf în domeniul auto. Nu mă pricep la maşini, nu ştiu ce e aia bujie, pot identifica vag un carburator, cât despre pompa de injecţie sau alte asemenea chestiuni... nu se pune problema.
Nu cunosc chestiile tehnice ale maşinilor, şi nici nu o să-mi bat vreodată capul, însă când mă uit la un MB, mă apucă fibrilaţiile.
Mercedesul e din punctul meu de vedere, maşina care îţi dă siguranţă, îţi oferă lux şi forţă, te deserveşte cu multă calitate, plus că are design.
Visul meu e să am un MB ca cel din imagine. Salivez după aşa ceva, lucru nemţesc, ce mai!!
11.06.2009
campionii
La revedere Dinamo, sper să vă mai văd în Ligă, dar să vă văd pe locul 15 :D
PS: Ştiu că mi-am făcut mulţi prieteni dinamovişti. Alles gute.
10.06.2009
gladiatorii din Banat
09.06.2009
greaţă
Vadim a ajuns europalrlamentar, am mai scris despre acest dezaxat şi echipa lui mirobolantă. Nu sunt adepta unu limbaj foarte dur, dar nu mai suport. L-am văzut ieri pe Tribun (iar mă ia greaţa), la tv.
Ce zicea? Că iar a fost fraudat (nu ştiu cum, mai rezistă hârtiile alea de pe care citeşte?), că el va apăra toţi românii în Parlamentul European (de cine? habar nu am, de invazia marţienilor, cred, noi nu i-am cerut să ne apare de nimic. adică chiar nu mă simt ameninţată), a avut iar o flegmă verbală pentru unguri....practic aberaţiile obişnuite.
Divinitatea mi-a dat o bucurie nesperată în toamnă la parlamentare când am văzut că PRM-ul, a luat-o în bot. Acum, Dumnezeu m-a dezamăgit un pic când i-am văzut europarlamentari pe Vadim şi Gigi, celălalt mirobolant, dar cum speranţa moare ultima, aştept şirea despre plecarea (abandonare, îndepărtare, ori ce o fi) ăstora din PE. O să vină şi ştirea asta într-o zi.
Apropo, Gigi, iar o luă peste ochi- nu a primit omu' dreptul de a părăsi ţara.
Deci, Dumnezeu nu doarme, nu vă zic!!
din nou despre vot
PD-L plus EBA primii pe judeţ
08.06.2009
laza
Laza - Cu Lautari Dupa Mine
Asculta mai multe audio Muzica »
roşu plus galben egal portocaliu
Lăsând acum gluma mai ironică, şi trecând la analiza politică, vreau să menţionez câteva chestiuni specifice judeţului Hunedoara, în această campanie electorală.
În primul rând, la nivel judeţean PD-L + EBA = aproximativ 26% rămân aşadar mai puţin de 2 procente între PSD şi PD-L.
În al doilea rând, judeţul nostru beneficiază de o conducere la nivelul Consiliului Judeţean, subordonată liberalilor, ori se ştie cât sunt aceştia de înfipţi. De asemenea, liberalii au primării puternice în judeţ- municipii ca Deva (reşedinţa de judeţ), Haţeg, Hunedoara sau oraşe precum Simeria.
Numărul trei, PSD Hunedoara are un electorat care deşi s-ar demonstra în cel mai savant mod că e un partid eşuat, ei tot l-ar vota... nu mai zic cine şi cum, se ştie (cam aşa e peste tot în ţară).
Nu în ultimul rând, în judeţul Hunedoara, există o semnificativă minoritare a maghiarilor care avându-l pe Iuliu Winkler, la poziţia numărul doi la UDMR pe euroliste (şi acesta fiind hunedoarean get-beget), nu a făcut decât să se mobilizeze electoratul mahiar foarte mult.
Una peste alta, campania PD-L pentru judeţul Hunedoara, nu a fost comodă însă a dat rezultate, iar PD-L Hunedoara, a dat tot ce e mai bun. Într-adevăr, PD-L are o mică deficienţă procentuală faţă de PSD, însă alături de EBA, suntem cam primii pe judeţ.
Îngrijorătoare ca peste tot în ţară, a fost prezenţa scăzută la vot.
Notă pentru informatori: Totuşi, merg spre VEST :)
o poză, mai mult decât o mie de cuvinte
comicăria comicăriei
europa în alarmă
Acum, avem rezultate finale în proporţie de 96% (conform BEC- ora 11), şi ştim la nivel naţional cum arată graficul repartizării voturilor. Aşadar:
PSD+PC = 30, 82%
PD-L = 29,75%
PNL = 14,53%
UDMR = 9,o7%
PRM = 8,68%
EBA = 4,22 %
...În Europa îi ducem pe Vadim şi Becali, ce să mai, asta e...
Dacă privim lucrurile la nivelul continentului, aceste alegeri trag un semnal serios de alarmă, din punctul meu de vedere, vis-a-vis de direcţia spre care se îndreaptă vechiul continent. Să le luăm pe rând.
1. Prezenţa la vot - cea mai slabă de la înfiinţarea PE.
Cel mai slab procentaj la vot au avut-o slovenii şi slovacii. România sub 30% prezenţă la urne.
Cauze la modul general? O sumedenie: confuzia, dezamăgirea, abandonul de sine al individului în contextul crizei economice, pierderea oarecum a sprijinului autorităţilor tradiţionale (familia, biserica, ordinea profesional-economică) etc. Sunt foarte multe de spus aici...
2. Ca o consecinţă a cauzelor enumerate mai sus, au ajuns în PE, partide, grupuri şi indivizi de-a dreptul dezorienţaţi, şi fără nici o legătură cu politica europeană. Spre exemplu, caz ce mi-a dat un fior înfricoşător, în Marea Britanie, Partidul Naţionalist Britanic a obţinut două mandate. Ori, acest partid nici nu exista la modul practic pe eşichierul parlamentarismului britanic, neavând reprezentare la nivel naţional.
Liderul partidului a declarat: Consider că acesta este primul pas către eliberarea Marii Britanii de sub dicatura europeană. Stupefiantă declaraţie, într-un vădit spirit neo-nazist.
Foarte multe partide extremiste de dreapta au reuşit să obţină mandate în PE, atât în ţări din vestul continentului, cât şi din est.
Oare aceasta să fie Europa la care au visat De Gaulle, Shuman, Monnet sau Adenauer? Nu prea cred. În mod clar, la nivelul UE, se impune o nouă viziune a ceea ce se vrea a fi Europa, a politicii acesteia şi a modului în care, mai ales acum, îşi va gestiona toate tipurile de crize (economice, militare, sociale etc).
Dacă toţi extemiştii vor face front comun în PE, îmi e teamă de rezultate. Sper să fie suficient de inteligenţi ceilalţi politicieni, încât să îi anihileze, altfel... papagalii cârâie.
Trebuie să mai spunem că grupul conservatorilor europeni (PPE) şi-a menţinut poziţia de lider în PE. Socialiştii.... tot pe locul 2. Sarko e primul în Franţa, Merkel e prima în Germania, Berllusconi e primul în Italia, cu emoţii cei drept.
Noi, românii, mergem în PPE cu parlamentarii PDL, cu EBA (tot PDL -după cum ea însăşi a declarat), şi cu UDMR.
Uite aşa, Mircea Geoană, a ajuns pentru a câta oară, la frustrare!
07.06.2009
cumătru' Patriciu
Iacătă, se însură a doua oară domn' Petrică. Cu cine, ce şi cum aţi fi auzit şi voi povestea, aşa că, nu insist.
Am văzut ieri -seară la ora 19, pe toate canalele ştirea. Nici unii din mass-media, nu aveau poze însă de la nuntă. Pe la ora 23, ups, apar poze. Unde? Hm, în ziarul petro-liberalului, Dinu Patriciu. Adevărul, a avut exclusivitate, că doar de-asta a fost domn' Patriciu cumătru.
Asta e o lecţie pentru noi, muritorii de rând, despre cum se face publicitatea, promovarea şi cum se scoate banul.
Notă: dacă privirea nu mă-nşală, Petrică Roman, se făcu brunet :) (unde-s anii tinereţii, de-altădat').
06.06.2009
05.06.2009
final de jurnal
Am ajuns şi în ultima zi de campanie electorală pentru alegerile europarlamentare.
Cum a fost campania? Mie mi s-a părut a fi o campanie concentrată în primul rând pe 3 personaje: Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Cam nefiresc acest lucru, dar ce mai este firesc la noi?
Geoană şi Antonescu, aceşti Obama fără culoare ai României, s-au trezit înt-un mixaj furibund, împotriva Preşedintelui Băsescu.
Mă aşteptam să văd mai multe discuţii pe teme cu-adevărat europene.
Ce îi interesează pe europeni? Păi sunt interesaţi de păstrarea locurilor de muncă, sunt alarmaţi de creşterea şomajului, vor ca Europa să reuşească să se implice mai mult în politicile de protecţie a mediului, mai vor, de asemenea, ca mecanismele europene asupra economiei continentului să fie de asemenea manieră dirijate, încât efectele cizei economice să fie minime etc. I-a să vedem...
Eurocandidaţii noştrii, unii ce-i drept, se forţau să lege două cuvinte, alţii erau atât de înveninaţi la emisiuni, încât îţi era scârbă să te mai uiţi.
Programele electorale ale partidelor?
1. PSD- Fără Băsescu
2. PNL- Fără Băsescu
3. PRM- Ori cu Băsescu, ori fără Băsescu, noi suntem nebuni!
4. UDMR- După cum bate vântul ne dăm şi noi. Ar fi bine fără Băsescu!
5. PDL- Toţi sunt împotriva noastră şi a lui Băsescu. Oricum, noi ne bazăm pe încrederea cetăţenilor.
PDL-ul, a reuşit prin vocea lui Stolojan, Macovei, Preda, Marijan şi TRU, să explice lumii, ce şi cum e treaba cu Parlamentul European. Pe oamenii ăştia i-am mai auzit vorbind despre păstrarea identităţii culturale şi spirituale a românilor în Europa,
i-am auzit vorbind despre protejarea mediului sau despre încetarea monitorizării pe justiţie.
Şi acum un ultim aspect: de ce să votezi?
Unii zic că votul e o datorie morală. Pe naiba, nu e!! Ce, e imoral să nu votezi? E imoral să furi şi să minţi (asta la unii nu se pune). E o datorie votul? Nici atât!! Singurele datorii stresante sunt cele legate de bani. Sunteţi sictiriţi de polititcieni? Nu e o noutate nici asta! Nu am auzit de popoare care să îşi iubească politicienii, iar ai noştrii nu fac excepţie.
De ce votezeu? Uite nişte motive:
1. pentru a-mi exprima opţiunea
2. pentru că sunt şi politicieni cărora chiar le pasă de necazurile omului
3. pentru că prin votul meu, pentru 3 secunde sunt ZEUL tuturor politicienilor
4. pentru că nu vreau ca ţara mea să fie la statisticile cu cea mai mică prezenţă la urne
5. pentru că unii candidaţi îmi sunt simaptici
6. pentru că deşi bunică-mea este imobilizată la pat, a zis că vrea să voteze, ori dacă ea poate vota, bolnavă fiind, şi eu pot!
7. pentru că nu-mi place comoditatea şi indiferenţa, acestea ucid orice speranţă de schimbare sau de mai bine
8. pentru că, aşa am auzit, duminică va fi timp frumos
04.06.2009
din Moldova, cu dragoste
Republica Moldova, are în acestă perioadă un hram fericit.
Clocote de temă comunişii lui Voronin, că pierd puterea. Să fie într-un ceas bun!
Se anunţă o vară încinsă, şi se simt unde revoluţionare pentru Regimul Hidrocarburilor de la Chişinău. Toată lumea aşteaptă lovitura finală.
Un singur politician a trebuit să trădeze la vot, şi nu a făcut-o. Ce oameni, ce caractere!!!
03.06.2009
bun-venit la Senat
Nu-i bai, mai au 3 ani şi jumătate de mandat la dispoziţie pentru activităţi, dar totuşi, NIMIC în 6 luni de zile de mandat? Iar salariul a mers Bibicule lunar de la preluarea mandatului!
Pe rând, deci, fără scandal: Iordănescu Anghel, Mihăilescu Şerban , Mitrea Miron, Nicolaescu Sergiu, Vasilescu Lia- Olguţa.
Nu tu o interpelare politică, nu tu o declaraţie politică! JENANT!
Iar am uitat, pentru cei de la PSD garantează Vanghelie. Ioi...
02.06.2009
preşedintele Americii, republican
Urmăresc cu mare interes, de câţiva ani, viaţa politică americană pentru că, mi se pare a fi ceea ce trebuie să fie viaţa politică. NU este perfectă, este perfectibilă dar funcţionează. Doar britanicii sunt la fel de implicaţi în resorturile a ceea ce înseamnă mecanismele politice.
Să trec la subiect. În urmă cu câteva săptămâni, prin căutările Google, am dat peste acest domn.
Senator al statului în care norocul încearcă să te lovească dar nu te nimereşte prea des, adică Nevada, John Ensign, cred că va fi următorul preşedinte american, asta, pe când Obama nu va mai candida. Vorbim aici de anul 2016. Şi doar în cazul în care nu se întâmplă ceva imprevizibil...doamne fereşte.
Să-mi argumentez teroria care, sunt sigură, poate părea cam exaltată în acest moment.
Cine este John Ensign? Aici puteţi vizualiza.
Senatorul statului Nevada, este un individ care a intrat în politică în urmă cu 14 ani, ca membru în Camera Reprezentanţilor. Parcursul lui politic a fost relativ lent, dar perseverent - exact ce îi trebuie unui preşedeinte american (Bush senior, Bush jr., Clinton etc). Din 2000, a devenit senator. Proiecte politice majore? Nimic care să conteze cu-adevărat, dar nici la domeniul scandaluri nu există puncte, ceea ce nu e rău, pentru că, dacă ar candida pentru funcţia de preşedinte al SUA, ar putea apărea şi scandaluri.
Dar, vorbeam de perseverenţa senatorului, care a devenit între timp preşedintele Comitetului Politic Senatorial Republican, o funcţie suficient de importantă în cadrul P.Republican, pentru a fi vizibil pe scena politică americană.
Ensign face parte din diferite comitete şi comisii care îi conferă poziţia de a avea o părere cam despre aproape orice: terorism, educaţie, sănătate, mediu, buget- practic temele care îi interesează pe americani.
O chestiune picantă despre senatorul J. Ensign, s-a petrecut în timpul pre-campaniei electorale prezidenţiale din 2008, când a declarat că: atât B. Obama cât şi S. Palin nu sunt calificaţi să fie preşedinţi ai Americii, lipsindu-le experienţa. Calificată ar fi, H. Clinton, după părerea senatorului american. Republicana Palin... a rămas interzisă la auzul unei asemenea declaraţii din partea colegului de partid, dar asta nu a însemnat că J. E. nu a ţinut un discurs la Convenţia Naţională a Republicanilor .Perseverenţă după cum spuneam...
Criticii spun despre el, că e vizibil în politică doar pentru că arată bine (are 51 de ani), joacă golf şi lipseşte de la şedinţele Senatului. Tot la bile negre, oarecum, ar fi şi faptul că nu e absolventul unei Universităţi americane de prestigiu- gen: Harvard, Yale, Columbia etc.
Oricum, tipul e mult mai inteligent decât Bush jr., e veterinar, şi sunt sigură că un doctor, fie el şi veterinar, va fi foarte apreciat de americani în 2016, tocmai pentru că merge pe ideea salvării, iar americanilor le plac salvatorii. Va deveni poate Primul Doctor al Americii. Postez o poză cu el în rol de medic, dor să vedeţi ce charismă are îmbrăcat în halatul de spital.
Ca fapt divers, echipa lui senatorială are aproape 50 de persoane. Oare să nu fie asta un semn că se pregăteşte pentru ceva, în condiţiile în care alţi senatori nici nu ajung la 20?
Familist, pro-live, conservator dur, iar ca opţiune militară declarat împotriva retragerii trupelor americane din Irak şi Afganistan- mai are doar un lucru de făcut senatorul, să aştepte să treacă timpul
În concluzie, cred că acest domn Ensign, are şansa să devină un foarte probabil candidat la preşedinţia SUA din partea republicanilor, în 2016. În 2012 tot pe Obama merg, asta repet, dacă e lumea lume, cum se spune.
PS 1: ar fi interesantă o cursă electorală între Jhon Ensing şi Al Gore- cu amănunte într-o postare viitoare.
PS2: această postare poate părea hazardată, dar vom vedea...
01.06.2009
pastorul politician
copiii părinţilor
Azi dimineaţă, mama mi-a zis La Mulţi Ani! Mamă, ce ai? Nu e ziua mea, abia mai încolo! Hm, zice mama, ba e ziua ta şi a copiilor care mai cred în copilărie.
Păi da, pentru mama o să fiu copil până la 70 de ani probabil, ceea ce la drept vorbind chiar îmi place, îmi dă un sentiment de fericire la modul cel mai simplu.
Suntem copii părinţilor noştrii şi atunci când greşim poate tonul în faţa lor, şi atunci când îi ajutăm la ceva treburi gospodăreşti.
Oricum, eu azi de 1 iunie, am facut grevă. Nu, nu pentru scăderea preţului petrolului, de asta se ocupă OPEC, ci am fost în grevă împotriva maturizării. Susţin copilăria, pentru că avem nevoie de ea.
PS: această postare beneficiază în exclusivitate de fotografii din timpul copilăriei. Eu şi Mishu- el în rol de frate :)).