Prima dată, am vrut să fac o postare foarte elaborată despre democraţie, pe urmă, m-am gândit că aşa de sătui suntem de poveşti "elaborate" servite, cum ne-cum, într-un mod continuu de la daci încoace, încât am renunţat.
Dacii au urât democraţia altfel nu aveau nevoie romani, care, o urau şi mai mult :))
Grecii au fost cei mai "voitori" de bine, şi au zis că democraţia trebuie răspândită din polisurile lor în lume... şi s-a răspândit.
Trecând prin timpuri şi peste popoare, democraţia ajunge în România (atenţie, nu la români, e o mare diferenţă). Românii, când se văd cu democraţia, intră în fibrilaţii! Cum, de ce? Pentru că , democraţia cere efort iar românului, efortul îi e antipatic. Cărţile de istorie, povăţuitoare de poveşti foarte crude uneori, ne spun că românii au o genă a supunerii atât de mare încât pentru ei e mai bine să fie totalitarism-dictatură sau orice, dar fără democraţie!
Ce să vezi, auzi zilnic aproape comparaţii halucinante între democraţie şi totalitarism (comunism, fascism, nazism) din care democraţia iese "ciuntită". "E bună democraţia, dar pe vremea X (regim totalitar) era muult mai bine"- asta e o replică standard.
Democraţia asta e imperfectă, şi e înţeleasă de fiecare aşa cum vrea. De exemplu, e democratic ca să ne deranjăm unii pe alţii, că aşa ne "taie capu'".
Problema e că suntem intoleranţi cu democraţia, o forţăm să fie cum vrem noi, vrem să "modificăm" un mecanism care funcţionează de milenii. Democraţia nici măcar nu ţine de oamenii politici, democraţia ţine de noi. Democraţia nu e politică iar politica, s-a văzut în trecut, nu se face numai prin democraţie.
Cât timp scuipi fără greaţă pe unde treci, arunci gunoi pretutindeni, nu îţi respecţi vecinul, ai un comportamet de dobitoc, nu mergi la vot, critici pe toţi şi pe toate dar nu eşti înstare să spui două cuvinte de bine acolo unde trebuie şi când trebuie, visezi la justiţie divină -îmi pare rău dar cărţile de istorie te caracterizează a fi un totalitar, nicidecum un democrat.
Poate sunt "democrată " sau poate sunt "totalitară"...dar de ar fi vorba doar de mine, dar e vorba de noi! Cred în democraţie, vreau democraţie, am înţeles că ideile diverse sunt calea spre soluţii bune, pentru că, după cum ne zicea un prof în facultate: "Dragilor, aveţi grijă, unanimitatea este de multe ori expresia prostiei", tot aşa şi cu democraţia - e periculoasă, perfidă şi total perversă atunci când devi bădăran cu ea.
Logo: Fără democraţie, democraţia ţine de noi, deci, e vorba doar despre noi...m-am jucat cu fraza asta şi îmi place cum sună :))
Dacii au urât democraţia altfel nu aveau nevoie romani, care, o urau şi mai mult :))
Grecii au fost cei mai "voitori" de bine, şi au zis că democraţia trebuie răspândită din polisurile lor în lume... şi s-a răspândit.
Trecând prin timpuri şi peste popoare, democraţia ajunge în România (atenţie, nu la români, e o mare diferenţă). Românii, când se văd cu democraţia, intră în fibrilaţii! Cum, de ce? Pentru că , democraţia cere efort iar românului, efortul îi e antipatic. Cărţile de istorie, povăţuitoare de poveşti foarte crude uneori, ne spun că românii au o genă a supunerii atât de mare încât pentru ei e mai bine să fie totalitarism-dictatură sau orice, dar fără democraţie!
Ce să vezi, auzi zilnic aproape comparaţii halucinante între democraţie şi totalitarism (comunism, fascism, nazism) din care democraţia iese "ciuntită". "E bună democraţia, dar pe vremea X (regim totalitar) era muult mai bine"- asta e o replică standard.
Democraţia asta e imperfectă, şi e înţeleasă de fiecare aşa cum vrea. De exemplu, e democratic ca să ne deranjăm unii pe alţii, că aşa ne "taie capu'".
Problema e că suntem intoleranţi cu democraţia, o forţăm să fie cum vrem noi, vrem să "modificăm" un mecanism care funcţionează de milenii. Democraţia nici măcar nu ţine de oamenii politici, democraţia ţine de noi. Democraţia nu e politică iar politica, s-a văzut în trecut, nu se face numai prin democraţie.
Cât timp scuipi fără greaţă pe unde treci, arunci gunoi pretutindeni, nu îţi respecţi vecinul, ai un comportamet de dobitoc, nu mergi la vot, critici pe toţi şi pe toate dar nu eşti înstare să spui două cuvinte de bine acolo unde trebuie şi când trebuie, visezi la justiţie divină -îmi pare rău dar cărţile de istorie te caracterizează a fi un totalitar, nicidecum un democrat.
Poate sunt "democrată " sau poate sunt "totalitară"...dar de ar fi vorba doar de mine, dar e vorba de noi! Cred în democraţie, vreau democraţie, am înţeles că ideile diverse sunt calea spre soluţii bune, pentru că, după cum ne zicea un prof în facultate: "Dragilor, aveţi grijă, unanimitatea este de multe ori expresia prostiei", tot aşa şi cu democraţia - e periculoasă, perfidă şi total perversă atunci când devi bădăran cu ea.
Logo: Fără democraţie, democraţia ţine de noi, deci, e vorba doar despre noi...m-am jucat cu fraza asta şi îmi place cum sună :))
ce misto te exprimi , esti un fel de ciutacu in varianta feminina
RăspundețiȘtergereserbandan,
RăspundețiȘtergere@ ăsta vrea să fie un compliment, ştiu că ăla îşi zice geniu? :))))
mie, drept sa iti zic, nu mi prea place personajul
ciutacu zici? ha
RăspundețiȘtergeretancanel,
RăspundețiȘtergere@ AHA :))